Un pic de suflet și visele prind culoare

h2
foto pinterest.com

La începutul fiecărui an, mă gândesc ce rezoluții mi-am fixat pentru anul trecut și câte am reușit să îndeplinesc. 2015 n-a fost un an prost, dimpotrivă; chiar dacă, spre final, m-am înecat ca țiganul la mal. Totuși, privind retrospectiv, sunt mulțumită. Numai faptul că mi-am dorit să mă plimb mai mult în 2015 și am reușit acest lucru a însemnat foarte mult.

Astfel, am vizitat 3 țări (Olanda/Amsterdam, în ianuarie, Belgia/Bruxelles, Bruges, în mai, Bulgaria/Veliko Tarnovo, Arbanasi, în iulie); în rest, 2 ”ieșiri” la mare, în același prăfuit și tradițional 2 Mai, dar și o plimbare de week-end la Tg. Mureș, pentru expoziția foto ”Romeo și Julieta” de la Hotel Privo. Iar dacă mă întrebați, mi-ar plăcea ca, în fiecare an, pe perioada verii, să mă mut la mare. Iubesc mult prea mult marea ca să nu-i fiu aproape în fiecare vară…

Tot legat de călătorii și plimbări, aș menționa campania ”DA-I pedală pentru mediu și povești” (din cadrul BlogalInitiative). Timp de o săptămână (săptămâna bloggerului biciclist, 1-7 iunie), eu, Andreea Lazăr și Daniela Bojincă ne-am plimbat cu bicicleta și am descoperit o serie de locuri cu povești.

În ceea ce privește blogul, în 2015 am cunoscut mulți oameni frumoși. Puteți citi interviul cu Ionela Lungu, creatoarea personajelor de lut din fabuloasa lume a lui Creangă; materialul despre Adrian Tarachiu, publicat în ianuarie pe HotNews (în urma bursei de jurnalism Decât o Revistă); despre un om dintr-o bucată și excesiv de modest, Ivan Patzaichin și lansarea sa de carte; Marius Butnariuc-Fiter, dezvoltator român de aplicații mobile. Desigur, am mai scris despre politicile UE (despre care voi scrie și în 2016), dar și despre drepturile persoanelor cu dizabilități pentru care militez mereu.

O retrospectivă foto – cu cele mai bune 9 fotografii de pe instagram:

insta

#WindowsOfTheWorld, obsesia mea cu ferestrele continuă și în 2016.

Spre finalul lui 2015, mi-am redescoperit cheful de pictat. După doi ani de pauză, mi-am curățat pensulele, mi-am ascuțit creioanele, pregătit cărbunele și pânzele. Sper să mă țină cheful și inspirația în 2016.

Iar ceea ce n-am reușit să fac anul ăsta… probabil că nu mi-am dorit cu adevărat; trebuia, poate, mai mult suflet. De aceea, motto-ul lui 2016 va fi: un pic de suflet și visele prind culoare. Alături de oameni buni, onești și frumoși.

La mulți ani, oameni buni! Să aveți un 2016 cu vise colorate! 🙂

 

Acest articol a fost citit de 3495 ori

Articole asemănătoare

2 comentarii pentru “Un pic de suflet și visele prind culoare

  1. Apropo de locurile alea și poveștile lor, când vine primăvara ar fi fain să ieșim la niște plimbări să mai descoperim locuri faine.

    Hai, să ai un an frumos și plin de bucurii și chestii faine! Ti pup, grinch!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* GDPR (obligatoriu)

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.