drepturile omului

În școala generală, la orele de literatură română, se adunau două clase atunci când lipsea un profesor. De obicei, în acele ore, profesorul suplinitor ne punea să citim textele din manual. Fiecare elev citea un fragment.

”Hai, mai citește-ne ceva!”, îmi spunea colega de lângă mine, în pauza dintre cele două ore de română. Și le citeam din manual. Ceilalți se adunau în jurul meu și chicoteau pe înfundate. Hihihi, hahaha. Citeam cursiv, dar, din cauza  handicapului de auz, aveam probleme cu pronunțarea corectă a anumitor litere sau grupuri de litere. Hihihi, hahaha, chicoteau copiii de la clasa cealaltă. Citeam mai departe, încercând să nu-mi pese de răutățile lor. I-am iertat, dar n-am putut să uit niciodată. În general, copiii nu puteau înțelege că alții sunt altfel decât ei, cei ”normali”. Asta se întâmpla prin anii ’80.

40 de ani mai târziu, un elev în scaun cu rotile se luptă cu batjocura și birocrația din învățământul românesc. El vrea să învețe, însă nicio autoritate nu este în stare să-l integreze, în ciuda hotărârilor judecătorești executorii obținute de mama sa, Luminița Stoian. Astăzi, nici profesorii nu pot înțelege că alții sunt altfel decât ei și, din păcate, nu este singurul caz.

Pe 19 iulie a.c., Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și Asociația Active Watch au semnat Acordul de Parteneriat în vederea implementării proiectului ”Justice has no gender” JUST/2016/RGEN/WAVA/9941. Acesta are ca obiectiv creșterea gradului de conșientizare în rândul a peste 15.000 de elevi români cu privire la efectele negative ale stereotipurilor de gen, față de persoanele cu dizabilități și/sau de etnie, în societatea românească. Astfel, 650 de elevi din 26 de licee, în colaborare cu 26 de profesori, cu sprijinul experților implicați în proiect, vor fi împuterniciți să devină activiști sociali care vor dezvolta campanii în propriile licee pentru a reduce discriminarea și violența pe criterii de gen.

De la acord și până la implementarea propriu-zisă e cale lungă, dar poate fi un prim pas de conștientizare și de acceptare a copiilor cu dizabilități și/sau de altă etnie. Însă cred în continuare că astfel de activități ar trebui să se desfășoare și în școlile generale nu numai în licee, acolo unde începe prima lor educație și formare și, poate, primul contact cu copiii ”altfel”.

foto unsplash.com

”După aproape un an de întâlniri cu copiii, mers în locuri de joacă, proiectat echipamente și testat materiale și principii de joacă”, AMAis (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială) anunță lansarea primului loc de joacă pentru copiii cu dizabilități: RăsPiua. Pe 23 iulie, ora 17.00, în grădina Muzeului Culturii Romilor.

“Plăcinta Răspiua” este o construcție radială în care fiecare felie de spațiu este folosită pentru a provoca un simț sau mai multe. Ea poate fi explorată și de copiii în scaun rulant, îi poate inspira în zona muzicală pe cei cu deficiențe de vedere sau autism, ajută la dezvoltarea musculaturii prin suprafețele cățărabile și poate fi interesantă prin diversitatea texturilor pentru toți copiii. Dar cel mai important aspect este că aduce împreună copii tipici și copii cu dizabilități.

De ce o plăcintă? Din două motive, care țin de accesibilizare și interactivitate. Unu, circularitatea construcției îi obligă pe copii să memoreze succesiunea jocurilor și îi ajută astfel, inclusiv pe cei cu deficiențe de vedere, să se orienteze ușor în spațiu. Doi, mersul în cerc în interiorul Plăcintei poate fi în sine un joc social și poate ține copiii la joacă mai mult timp, povestesc inițiatorii pe pagina de facebook a evenimentului de lansare.

Spațiul are o suprafață de 28 metri pătrați și poate găzdui la joacă până la 20 de copii în același timp; este cel mai interesant pentru copiii cu vârste de 3-10 ani.

Pe timpul verii, structura de joc va fi prezentă în grădina Muzeului Culturii Romilor, apoi va fi mutată în Parcul Național din București, acolo unde poate servi comunității cu cea mai mare densitate de copii cu dizabilități din oraș.

Răspiua este un proiect AMAis, câștigător al programului Mobilizăm excelența, finanțat de Porsche Romania prin Fundația Comunitară București.

Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor ECC-Net prezintă 10 sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe internet:

1. Ferește-te de descrierile din motorul de căutare: în cazul în care acestea includ nume de produse, urmate de expresii cum ar fi “ieftin” sau “livrare gratuită”, acestea sunt de multe ori site-uri frauduloase.
2. Verifică identitatea și datele de contact ale vânzătorului din pagina de “informații legale” de pe site și compară cu înregistrarea site-ului de pe WHOIS, EURID, ROTLD.
3. Consultă părerile altor consumatori cu privire la vânzător.
4. Verifică autenticitatea mărcii de încredere, dacă există, prin consultarea pe site-ul oficial al companiei care o oferă.
5. Verifică pe site-ul producătorului dacă există o listă a vânzătorilor oficiali sau dacă au denunțat anumite site-uri care vând produse contrafăcute.
6. Compară prețurile cu cele din magazinul oficial. Nu este bine să ai încredere în site-urile care prezintă oferte extrem de atractive pe internet.
7. Compară logo-ul oficial al producătorului cu cel postat pe site-ul care nu îți inspiră încredere sau aplicat pe produsul care urmează să iți fie vândut.
8. Consultă condițiile generale de vânzare și verifică respectarea drepturilor consumatorilor.
9. Ferește-te de site-uri cu design sărac, site-uri scrise într-o limbă română stricată sau site-uri care afișează imagini de calitate slabă.
10. Plătește prin mijloace sigure. Dă întotdeauna prioritate metodelor revocabile de plată. Evită transferurile de bani prin ordin de plată, transfer de numerar sau chiar transfer bancar. Poți plăti cu cardul în siguranță.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a creat un nou simbol pentru persoanele cu dizabilități pentru că simbolul folosit în prezent – ideea de scaun rulant – îi făcea pe oameni să creadă că anumite facilități sunt doar pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Astfel, noul simbol sugerează un om cu brațele deschise care reprezintă incluziunea persoanelor cu dizabilități, dar și o legătură între oameni/comunități. Logo-ul este neutru, imparțial și simbolizează speranța și accesul egal pentru toți oamenii. Mai multe detalii, aici.