În iunie a.c., Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, a lansat publicația online ”Economia și societatea digitală în UE”, pentru o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă societatea digitală astăzi. Publicația este împărțită în patru capitole: Profilul societății digitale și a mediului de afaceri; Comerțul on-line; Securitatea cibernetică și serviciile de tip cloud; Piața unică digitală.
Am selectat câteva informații interesante din studiu:
Profilul societății digitale și a mediului de afaceri. La ce este folosit internetul
Privind mai atent la ceea ce fac utilizatorii de internet din UE atunci când sunt online, cele mai frecvente activități din 2016 au fost trimiterea și primirea de e-mailuri (86% dintre cei care au folosit internetul în ultimele 3 luni), căutarea informațiilor (80%), citirea știrilor online (70%) și folosirea rețelelor sociale (63%).
Comportamentul online al utilizatorilor de internet diferă între statele membre ale UE: în 2016, apelurile telefonice și video online au fost cele mai populare printre utilizatorii de internet din Bulgaria (80%), în timp ce folosirea rețelelor sociale a fost cea mai frecventă în Ungaria (82%). Finlanda (92%), precum și Danemarca și Olanda (91%) au cea mai mare cotă de utilizatori de internet care au utilizat Internet banking, Lituania (93%) și Croația (91%).
Vârsta este un factor important care determină diferențele în utilizarea internetului. Printre utilizatorii mai tineri, cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în UE, unele dintre cele mai populare activități online din 2016 au inclus folosirea rețelelor sociale (88%), vizionarea videoclipurilor de pe YouTube sau Netflix (83%) și ascultarea muzicii (80%). Pe de altă parte, pentru utilizatorii mai în vârstă, de 65 până la 74 de ani, citirea știrilor (64%) și căutarea informațiilor despre sănătate (59%) au fost printre cele mai populare activități online.
În 2016, 8 din 10 utilizatori de internet din UE au căutat online informații despre produse sau servicii. Ca răspuns, companiile își sporesc prezența pe internet, de exemplu prin intermediul unui site web, prin intermediul rețelelor sociale sau al publicității targetate. În UE, 80% dintre companiile cu acces la internet aveau propriul site în 2016, comparativ cu 71% în 2010. Dintre statele membre UE, această cotă a fost cea mai ridicată în Finlanda (95%), Danemarca (93%), Germania și Suedia (ambele 91%).
Aproape jumătate din toate companiile din UE cu acces la internet (46%) au raportat în 2016 că au folosit cel puțin un canal social media: cele mai frecvente au fost rețelele sociale (cum ar fi Facebook, LinkedIn sau Xing), urmate de YouTube, Flickr sau Picasa care au fost utilizate de 15%, și bloguri sau microbloguri (cum ar fi Twitter) folosite de 14%.
Dintre statele membre UE, cea mai mare pondere a întreprinderilor cu acces la internet care utilizează rețelele sociale a fost înregistrată în Malta (73%), în timp ce cea mai mare parte a site-urilor de partajare a conținutului multimedia (youtube, de ex.) a fost înregistrată în Țările de Jos (27%) și bloguri sau microbloguri, Marea Britanie (39%). Există o serie de motive pentru care companiile din UE au ales să folosească social media: cele mai populare utilizări au inclus dezvoltarea imaginii companiei sau comercializarea produselor lor (79% dintre companiile care au utilizat cel puțin un canal social media în 2015); obținerea opiniilor clienților sau răspunsul la întrebările lor (52%) și recrutarea angajaților (38%). În România, doar 36% dintre companii au folosit, în 2016, social media.
În ceea ce privește comercializarea online a bunurilor și serviciilor, 26% dintre companiile din UE care au acces la internet au raportat în 2016 că au folosit internetul pentru publicitate targetată. Publicitatea pe internet a fost cea mai populară în Malta (47% dintre întreprinderile cu acces la internet), urmată de Suedia (42%) și Danemarca (40%). O privire mai atentă la tipurile de publicitate pe internet utilizate de companii arată că publicitatea contextuală a fost cea mai răspândită formă (78% dintre întreprinderile din UE care au făcut publicitate online în 2016). Formele mai puțin obișnuite de publicitate pe internet au inclus anunțuri geo-targetate (30%), vizarea comportamentală (27%) și alte metode (35%).
Comerțul online
Comerțul online devine din ce în ce mai răspândit în UE, deoarece consumatorii apreciază avantajele cum ar fi posibilitatea de a face cumpărături oricând și oriunde, accesul la o gamă mai largă de produse și posibilitatea de a compara cu ușurință prețurile. Comerțul online este în creștere, în special în rândul utilizatorilor tineri de internet.
În rândul persoanelor din UE care au utilizat internetul în anul anterior studiului din 2016, 66% au comandat bunuri sau servicii online în această perioadă, față de 50% în 2007. Mai mult de 8 din 10 utilizatori de internet din Marea Britanie (87%), Danemarca (84%) și Germania (82%) au cumpărat online în anul precedent.
În 2016, cea mai mare pondere a fost observată în rândul utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (75%), urmată de cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani (69%), 16 – 24 de ani (68%). În ultimii 10 ani, numărul a crescut pentru toate grupele de vârstă, dar mai ales pentru tinerii utilizatori de internet în vârstă de 16-24 de ani (de la 44% în 2007 la 68% în 2016).
Ce se cumpără online
Hainele și articole sportive sunt cele mai populare achiziții online în UE. Aproximativ 6 din 10 au cumpărat articole de îmbrăcăminte și / sau articole sportive online. Alte achiziții au inclus călătorii și cazare (52%), bunuri de uz gospodăresc (44%) și bilete pentru evenimente (38%). Mai puțin frecvente au fost achizițiile online de alimente (23%) și medicamente (13%).
În rândul statelor membre UE, achiziția de îmbrăcăminte și / sau articole sportive prin internet a fost cea mai răspândită în rândul tinerilor cumpărători în vârstă de 16-24 de ani în Bulgaria (89%), Slovacia (81%) și România (80%). Cumpărătorii online cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani în Cipru (61%) și Țările de Jos (56%). Rezervările de călătorie și de cazare online au fost cele mai răspândite în rândul cumpărătorilor din Cipru (80%) și Luxemburg (78%), Estonia (57%) și Țările de Jos (55%). Cehia (60%) și Lituania (57%) au cea mai mare cotă de cumpărători în vârstă care au cumpărat bunuri de uz gospodăresc online, iar Marea Britanie (39%), cea mai mare pondere în rândul tinerilor.
Securitatea cibernetică și serviciile de tip cloud
În 2016, 71% au oferit informații personale online. Cele mai obișnuite tipuri de informații personale au fost datele de contact (61% dintre utilizatorii de internet), urmate de date personale precum numele, data nașterii sau numărul cărții de identitate (52%) și detaliile de plată, cum ar fi cartea de credit / debit sau numărul contului bancar (40%). Doar 22% au furnizat alte informații personale, cum ar fi fotografiile, locația acestora sau informații referitoare la sănătatea, locul de muncă sau venituri.
Ponderea utilizatorilor de internet care au furnizat informații personale pe internet a variat de la 31% în România la 92% în Luxemburg. Generațiile tinere par să furnizeze mai ușor informații personale online: mai mult de trei sferturi (78%) dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani au împărtășit informații personale online, comparativ cu 57% dintre utilizatorii cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani.
Aproape 2 din 10 utilizatori de internet din UE folosesc software anti-tracking. O serie de acțiuni diferite pot fi întreprinse de utilizatorii de internet, separat sau împreună, pentru a controla accesul la informații personale pe internet. Aproape jumătate din toți utilizatorii de internet (46%) din UE nu au permis utilizarea informațiilor personale în scopuri publicitare, iar 40% au limitat accesul la profilul sau conținutul acestora pe rețelele de socializare.
Alte acțiuni întreprinse au fost citirea declarațiilor privind politica de confidențialitate înainte de a furniza informații personale (37%), verificarea faptului că site-ul a fost securizat (37%), restricționarea accesului la locația geografică (31%) și solicitarea site-urilor web pentru actualizarea sau ștergerea informațiilor personale stocate online (10%).
Dintre statele membre UE, ponderea utilizatorilor de internet care au întreprins cel puțin una dintre acțiunile menționate mai sus a fost cea mai ridicată în Luxemburg (91%), Finlanda (87%) și Danemarca (85%).
În rândul utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani în UE, 77% au întreprins cel puțin una dintre acțiunile menționate mai sus, comparativ cu 56% dintre utilizatorii cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani.
Alte modalități de a limita accesul la informații personale online sunt, de exemplu, schimbarea setărilor browserului pentru a preveni sau a limita numărul de cookie-uri pe computer / dispozitiv sau pentru a utiliza software anti-urmărire. Mai mult de o treime din utilizatorii de internet (35%) din UE și-a schimbat setările browserului pentru a preveni sau a limita numărul de cookie-uri stocate pe computer, în timp ce 17% au folosit software anti-urmărire.
Serviciile Cloud oferă utilizatorilor de internet posibilitatea de a salva documente, imagini, muzică și alte fișiere, indiferent de dispozitivul utilizat. În 2016, 32% din UE au utilizat serviciile cloud. Printre statele membre, ponderea utilizatorilor cloud a variat: Polonia (21%), Suedia (48%).
Studiul integral poate fi citit aici.
