Ce înseamnă să fii social media admin pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Comisia Europeana
Comisia Europeana

Pe la începutul lui aprilie, revoltată fiind de cum se face social media în România, am scris un pamflet prin care am încercat să atrag atenţia asupra unor situaţii jenante întâlnite în domeniul ăsta: furtul de imagine (foto-video), textul copy-paste, emoticoanele inutile şi abundenţa hashtag-urilor. Când am început să lucrez în domeniul social media, am avut (şi încă mai am) câteva obiective (ca să nu zic reguli) clare în minte:

  • Responsabilitate

Nu poţi scrie orice. Nu poţi face orice. Nu-i poţi copia pe alţii. Nu poți fura de la alții. Nu există „merge şi aşa”. Reprezinţi, practic, vocea instituţiei sau a companiei pentru care lucrezi. Vocea profesionistă, vocea responsabilă să furnizeze informaţiile de interes public. De aceea, a fi social media admin înseamnă o mare responsabilitate. Mai ales pentru conturile Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

  • Transparenţă și încredere

Întotdeauna, Reprezentanţa Comisiei Europene în România a publicat informaţiile corecte şi de interes public, atât pe pagina de Facebook, cât şi pe contul de Twitter. Mesajele trebuie să fie clare şi uşor de înţeles, dat fiind că audienţa e variată, fanii/urmăritorii/utilizatorii provenind din mai multe domenii (ca pregătire profesională şi cunoştinţe specifice). Acţiunile Comisiei Europene trebuie să fie corect înţelese. Din acest motiv, pentru ziua de social media admin (3 noiembrie 2015) mi-am ales ca temă centrală conservarea şi promovarea patrimoniului cultural european despre care s-a vorbit mai puţin. Patrimoniul cultural european înseamnă mai mult decât o moștenire, iar supraviețuirea sa depinde de eforturile și de responsabilitatea fiecărei generații în parte.

  • Originalitate

Conținut. Am spus mereu că trebuie conținut original, de calitate (indiferent de rețeaua socială folosită). Cantitate sau calitate? Calitate. Mai puține postări, dar bine ”construite” și care duc, implicit, la creșterea engagement-ului, a interacțiunii, a comentariilor șamd.

În ceea ce privește pagina de facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România, pe lângă cele trei postări complexe, legate de proiectele de conservare și promovare a patrimoniului cultural european (Premiul pentru patrimoniu cultural / Europa Nostra, Capitala europeană a culturii, Europa Creativă), am distribuit două postări ale altor pagini de facebook, una legată de Europa Creativă (un chestionar) și una legată de activitatea comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Fotografii și imagini video din surse autorizate – ideal, arhiva proprie. În cazul Reprezentanței, există o arhivă media (pe care am și folosit-o).

  • Reguli vs. recomandări

Zeci de site-uri şi de specialişti recomandă, în urma studiilor făcute, numărul optim de postări, tipuri de postări, intervalul orar potrivit pentru postări şamd. Nu sunt reguli, ci recomandări care pot sau nu să fie respectate. Adevărul este că, în ciuda planului editorial făcut pentru fiecare pagină de Facebook sau cont de Twitter (sau orice altă rețea de socializare folosită) se descoperă ceea ce i se potriveşte mai bine, pe parcurs, în funcţie de audiența – utilizatorii/fanii/urmăritorii săi. Unele postări (idei) pot prinde bine la public, altele, nu, indiferent de oră sau de tipul de postare ales, fie că este link/text/foto.

Pe pagina de Facebook a Reprezentanţei am încercat să respect cât de cât acest tipar, alegând nu neapărat un interval orar (fiind program impus 10-18), ci mai degrabă o distanţă mai mare între postările de bază (cele pe tema patrimoniului), tocmai pentru a fi cât mai vizibile. Desigur, şi vizibilitatea are un alt specific, dar nu voi detalia acum. În ceea ce privește contul de twitter al Reprezentanței, am ales să distribui acele informații de interes public, acțiuni ale Comisiei Europene, proiecte și evenimente.

Imaginea care atrage atenția privitorului este fotografia de copertă (cover photo) și se schimbă în funcție de proiectele sau evenimentele derulate de instituția respectivă. Tema centrală fiind patrimoniul cultural european, am insistat pentru o imagine care să reprezinte chiar unul dintre proiectele derulate de Comisia Europeană: Capitala europeană a culturii (și despre care am și scris).

Retrospectiv, în ceea ce mă privește, mi-aș fi dorit ceva mai mult timp pentru câte mi-am propus să fac în ziua de administrare. Privind în viitor, mi-aș dori să regăsesc pe conturile Reprezentanței, săptămânal, câte o temă explicată și dezbătută intens, fie că este vorba despre piața unică digitală, fie educație și cultură, fie justiție și drepturi fundamentale, fie migrație și refugiați, fie climat sau fonduri europene și multe altele. Pentru ca oamenii să înțeleagă exact ce presupune fiecare temă/domeniu/proiect în parte și pentru a acționa în consecință.

Acest articol a fost citit de 3472 ori

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* GDPR (obligatoriu)

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.