Scoarţe din colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia

Pe 1 Decembrie 2016, de Ziua Națională a României, la Adis Abeba, Etiopia, „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” au fost înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: ”Ritualul Căluşului” (2008), ”Doina” (2009), ”Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), ”Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova” (2013) şi ”Jocul fecioresc” (2015).

”O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ”, arată site-ul UNESCO.org.

Potrivit Unesco.org, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi obişnuia să fie folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerale, expoziţii, dar şi ca parte din zestrea miresei.

Dosarul comun coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova include şi un documentar de 10 minute în care este prezentată tehnica tradiţională de realizare a scoarţei:

Pe 25 ianuarie 2017, a fost deschisă expoziţia „Scoarţe din colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii”, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi locale şi a unui numeros public format din cadre didactice şi elevi de la şcolile gimnaziale şi liceele din municipiul Slobozia.

Scoarţele, în timpuri străvechi, erau nelipsite în zonele unde casele nu erau lipite şi văruite în interior. Ele se puneau pe pereţi, pe pat şi pe pardoseală pentru a încălzi interiorul casei. La început ele aveau ornamentica şi cromatica simple, ca mai târziu, compoziţiile să apară într-o diversitate neaşteptată. Cele din colecţia noastră sunt din zonele: Oltenia, Muntenia, Moldova, Maramureş şi Banat. Ele au fost  ţesute  pe războaie de ţesut verticale şi orizontale, din fire de bumbac sau lână (la urzeală) şi lână vopsită cu coloranţi naturali sau chimici (la bătătură/bătaie).

Textilele de interior sunt ţesături mai subţiri sau mai groase, obţinute din fire de origine vegetală (in, cânepă, bumbac) sau animală (lână, mătase), întâlnite în fiecare gospodărie, în uzul casnic. Ştergarele, feţele de masă, feţele de pernă, perdeluţele de pus la geam şi altele – ca ţesături subţiri, şi macatele, lăicerele, peretarele, cergile, scoarţele – ca ţesături mai groase. Ele au fost iniţial produse cu o ornamentică şi cromatică mai simple. De la învâstrarea sau învrâstarea simplă, tehnică de lucru străveche, păstrată pentru înfrumuseţarea textilelor de folosinţă zilnică, s-a ajuns la nenumărate compoziţii, realizate prin alesături şi cusături, în care motivele vechi au fost întregite cu motive inspirate din lumea vegetală şi animală, în minunate armonii cromatice.

Trăsătura definitorie a scoarţei este unitatea ei de compoziţie. Ca orice compoziţie artistică, aceasta are un centru de atenţie în jurul căruia se află celelalte elemente. Cea mai frumoasă scoarţă din colecţia muzeului este scoarţa cu două rânduri de chenare, cu motive de mari dimensiuni la chenarul lat şi câmp central bogat în ceea ce priveşte ornamentele alese (geometrice, vegetale, zoomorfe, antropomorfe sau pomul vieţii). Pomul vieţii, ca motiv complex în arta populară românească, prinde şi pasărea, care simbolizează sufletul omului după moarte. Pasărea, în momentul când zboară la cer, reprezintă trecerea sufletului în lumea veşnică, eternă. Unele scoarţe vin cu influenţe din zonele unde au fost ţesute, dar au şi influenţe balcanice.

Scoarţa oltenească se impune, în primul rând, prin motivul vegetal şi ţesutul curb. De obicei, câmpul şi chenarul scoarţei olteneşti sunt acoperite cu buchete şi ramuri cu frunze şi flori dispuse orizontal, în rânduri dese. Scoarţa muntenească dezvoltă mai ales un desen geometric, având ca motiv principal rombul concentric cu margini dinţate, crenelate sau în trepte, prelucrate în diferite variante.

Scoarţa moldovenească se remarcă printr-o formă specifică (mai mult lungă decât lată), prin ţesătura mai deasă şi prin varietatea motivelor. Ea a dezvoltat, atât decorul geometric, cât şi decorul vegetal, ce stilizează vechile motive simbolice ale pomului vieţii şi ale vasului cu flori. Dintre motivele figurale, cel mai frecvent motiv folosit este pasărea şi pomul vieţii. Scoarţa maramureşeană este de dimensiuni mai mici. Mai aspră, mai rustică, nu are nici fineţea ţesăturii sau a materialului, nici somptuozitatea  scoarţei olteneşti sau moldoveneşti, dar acordă perfect tehnica mai rudimentară cu forţa compoziţiei artistice. Scoarţa bănăţeană se caracterizează printr-o puternică influenţă orientală, balcanică şi turcească asupra motivelor şi formelor compoziţionale. Predomină motivul geometric şi vegetal. Singurul motiv figurativ este fluturele. Indiferent de zona etnografică de provenienţă a atelierului de ţesut, scoarţa românească a fost şi va rămâne o mângâiere pentru ochi şi tălpi.

Expoziţia va fi deschisă până în 28 februarie 2017. (str. Matei Basarab nr. 10, Slobozia)

 

COVOR / ”SCOARŢĂ” – confecţionat din fire de lână. Compoziţie ornamentală bogată în motive geometrice, folosită pentru decorarea interiorului casei. Provenienţă: Bucureşti, Fond Stoianovici. Datare: 2/2 sec. XIX. Dimensiuni (cm): 250 x 150.
COVOR / ”SCOARŢĂ” – confecţionat din fire de lână. Folosit pentru decorarea interiorului casei. Provenienţă: Bucureşti, Fond Stoianovici. Datare: 2/2 sec. XIX. Dimensiuni (cm): 137 x 101.

COVOR / „SCOARŢĂ” – confecţionat din fire de bumbac pescăresc la urzeală şi fire de lână vopsite cu coloranţi chimici la bătătură. Folosită pentru decorarea interiorului casei, pe perete. Provenienţă: Săveni, jud. Ialomiţa. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 260 x 190.
COVOR / ”SCOARŢĂ” – Ţesut pe război de ţesut vertical în tehnica alesului curb, folosind ca materiale fire de bumbac pescăresc la urzeală şi fire de lână vopsite cu coloranţi chimici la bătătură. Prezintă motive geometrice şi fitomorfe. Provenienţă: Slobozia, jud. Ialomiţa. Datare: sec. XX. Dimensiuni (cm): 250 x 150.

Acest articol a fost citit de 611 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* GDPR (obligatoriu)

*

Sunt de acord

CommentLuv badge