Google Arts & Culture (Android & iOS) vă aduce la îndemână comorile, poveștile și informațiile a peste 2.000 de instituții culturale din 80 de țări. Aveți, astfel, ocazia de a explora arta, istoria, popoarele și minunile lumii în care trăim.
Aplicația are o serie de unelte utile:
Astăzi, 23 februarie 2018, s-a lansat campania Flotila România Centenar. Un proiect de promovare a României în orașe europene 2018-2019, proiect inițiat de ICR Londra și Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”, cu sprijinul Primăriei Capitalei și al Ministerului Culturii și Identității Naționale. Cu prilejul sărbătoririi Marii Uniri, campania își propune să promoveze turismul cultural în România în 2018 și 2019, prin expunerea pe râurile Europei a unei flotile de șase ambarcațiuni, reprezentând regiunile ce au format în 1918 România Mare: Țara Românească, Dobrogea, Moldova, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Campania se va derula în 2018 la București pe Dâmbovița, la Tulcea pe Dunăre, la Londra pe Tamisa – sub forma Regatei Marii Uniri, și în 2019 la Paris, pe Sena.
O sursă de inspirație pentru campanie a fost vizita prințului Charles al Marii Britanii la Muzeul Satului din București, unde acesta și-a manifestat interesul și admirația pentru bărcile tradiționale construite în Deltă, ca parte reprezentativă a patrimoniului românesc.
Cele șase ambarcațiuni sunt realizate de către Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 cu meșteri locali din Delta Dunării, în conformitate cu condițiile de navigație pe râul Tamisa.
Partenerii în acest proiect lansează astăzi o campanie de strângere de fonduri, pentru a putea construi câte o barcă dedicată fiecăreia dintre cele șase regiuni. Flotila va oferi publicului informații cultural-turistice privind regiunile României. Ambarcațiunile vor constitui punctul de atracție atât pe apă, în timpul festivalurilor, paradelor navale și regatelor, cât și pe uscat, unde vor fi expuse în timpul evenimentelor culturale. Fiecare regiune în parte va beneficia de promovare individualizată, în context istoric dar mai ales prin transpunere în modernitate și evidențierea potențialului turistic.
Povestea realizării bărcilor va prezenta legătura dintre apă, tradiție și barcă, și modalitatea de a aduce această conexiune în modernitate prin implicarea unor campioni ai sporturilor nautice, în frunte cu Ivan PATZAICHIN.
București – 23-25 februarie 2018
Lansarea și expunerea la Romexpo, la Târgul de Turism al României, a primei ambarcațiuni realizate, cea care reprezintă regiunea istorică Dobrogea.
București – iulie-august 2018
Flotila România Centenar va fi lansată integral la finalul lunii iulie, printr-un eveniment cultural pe Dâmbovița. Flotila va rămâne expusă până la sfârșitul lunii august și va putea fi admirată de participanții la activitățile organizate de Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”.
Tulcea – 31 august-2 septembrie 2018
La deschiderea ediției a opta a RowmaniaFEST – Festivalul Internațional al Bărcilor cu Vâsle ambarcațiunile vor defila pe Dunăre, iar apoi vor fi expuse pe faleza din Tulcea, până la finalul Festivalului.
Londra – 9-16 septembrie 2018 – Regata Marii Uniri
În perioada 9-14 septembrie se va face pregătirea echipajului și va avea loc o prezentare a comunității de constructori de bărci.
Pe 15 și 16 septembrie ambarcațiunile vor participa la Festivalul Tamisei – transmisie directă la Zilele Bucureștiului. Va fi o croazieră românească pe tronsonul central al râului, deci în zonele londoneze cele mai aglomerate.
În parcul și în teatrul în aer liber ”The Scoop” de lângă primărie, vor fi amenajate standuri pentru punerea în valoare a regiunilor, prin expoziții tematice, istorice, turistice, culinare și oenologice. Vor avea loc concerte de-a lungul întregii zile.
București – 22 septembrie-15 octombrie 2018
La întoarcerea flotilei în București, ambarcațiunile vor fi expuse la închiderea „Zilelor Bucureștiului”
Paris – aprilie 2019
În contextul Sezonului România-Franța flotila va naviga pe Sena în aprilie 2019.
Satul românesc moare?
Astă vară am vizitat o parte din Țara Maramureșului, o zonă pe care o văzusem ultima oară în urmă cu 18 ani. După primele comune văzute – Bogdan Vodă, Rozavlea, Bârsana – nicicând n-am fost mai dezamăgită. Orgolii și betoane. În comunele mari din Maramureș găsești vile de toate culorile, de 1, 2 sau 3 etaje. Reușita maramureșeanului plecat la muncă peste hotare, în Spania, Italia, Germania, Irlanda se măsoară în funcție de dimensiunea casei construite. Cu cât este mai mare, cu atât este mai bine pentru mândria lui în fața satului. Unele case au porți și ziduri moderne, din fier forjat, altele păstrează poarta tradițională maramureșeană, mai veche sau mai nouă, după posibilități. Tinerii și cei cu putere de muncă pleacă în străinătate pentru a agonisi averi, dar se întorc în fiecare an, în august, în concediu. Case și mașini. Mașini și case. Acestea sunt prioritățile aici, în unele zone din Țara Maramureșului. Întregul sat trebuie să vadă cât de mult au reușit ei în ultimul an; doar n-au plecat degeaba să muncească afară. De cele mai multe ori, aici rămân bătrânii să aibă grijă de construcții, majoritatea nefinalizate (la roșu), iar cele bătrânești, tradiționale sunt lăsate de izbeliște. Puține mai sunt cele tradiționale în stare bună, reparate și nemodificate (ca stil arhitectural) – în satele mici din Valea Marei – Valea Stejarului, Giulești, Ferești, Berbești. Acele case construite de bunici și străbunici, din lemn de stejar, cu geamuri simple și tocăria vopsită cu alb, roșu, albastru sau maro, cu acoperișurile înalte, distinctive Maramureșului.
Din păcate, nu doar în Maramureș sunt case țărănești în paragină, ci și în alte județe: Mehedinți, Hunedoara, Alba și așa mai departe. Pe de altă parte, unii localnici nu înțeleg că turiștii nu vor să se cazeze în vile luxoase, ci în casele tradiționale autentice. Un turist englez chiar a remarcat, la un moment dat, cât de bine se poate dormi într-un pat cu fân față de un pat normal, cu saltea sau într-o cameră în care încălzirea se face cu sobă cu lemne, iar cerga de lână îi oferă toată căldura și autenticitatea sau prispa pe care să șadă și să-și bea paharul cu lapte proaspăt muls. În afară de etnografi și arhitecți, puțini sunt cei care apreciază casa așa cum este ea – casa aceea tradițională din moși-strămoși.
De asemenea, puțini sunt cei care pot schimba cu adevărat situația jalnică a caselor românești și să pună în valoare patrimoniul cultural tradițional. Asociația Sinaptica, de exemplu, a implementat o serie de proiecte culturale în domeniul patrimoniului construit și imaterial: “Pătratul istoric”, „Desenăm patrimoniul”, „Linii arhitecturale tradiționale” și „Oamenii și istoria orașului”, în 2015; „Selfie altfel”, „Periferii centrale ale Bucureștiului”, „Țiglăritul tradițional”, în 2016; „Palatul Pleșa – neoclasic și tarani”. În 2017 a refacut, în Isverna, casa babii Mariuta si casa lui nea Gheorghe, iar pentru 2018, și-a propus ca alte 4 case să fie refacute și deschise pentru vizitare. Dar nu-i atât de ușor. Cum spuneam și într-un alt articol, ONG poate fi finanțată, în general, din donații mici, individuale, din partea publicului larg, donații de la alte organizații internaționale și de la filantropi, iar acțiunile acesteia pot fi susținute și de către voluntari.
Nu, satul românesc nu moare.
Gazde bune în case bătrâne este un program de dezvoltare locală realizat de către Asociația Sinaptica, în parteneriat cu comunități rurale interesate să-și folosească resursele culturale disponibile pe teritoriul lor, în scopul creșterii sociale, economice și culturale. Ce urmărește acest program? Să susțină dezvoltarea turismului responsabil în zonele rurale cu patrimoniu cultural valoros, încurajarea dezvoltării a micilor industrii bazate pe meșteșuguri și produse agricole tradiționale, crearea unei rețele de găzduire în cadrul gospodăriilor tradiționale. O gazdă bună într-o casă bătrână înseamnă că un localnic locuiește într-unul din satele cuprinse în program și deține o casă cu vechime mai mare de 80 de ani, asupra căreia nu au fost făcute intervenții constructive moderne (recompartimentări sau adăugiri de volume, parchet laminat, gips-carton, termopan și altele asemenea) și este disponibil să facă reparații prin Sinaptica și partenerii săi, asumându-și nemodificarea pentru o durată ulterioară de cel puțin 5 ani și păstrarea construcțiilor pentru accesul turiștilor.
Dar ce înseamnă, din punct de vedere financiar, reabilitarea a 4 case tradiționale din Mehedinți, Alba, Hunedoara și crearea unei rețele de găzduire în cadrul gospodăriilor tradiționale cu cel puțin șase gazde bune care să valorifice turistic arhitectura vernaculară din mediul rural și patrimoniul gastronomic local? 20.000 de lei.
Cum arată o casă țărănească reparată pentru a fi inclusă în circuitul turistic (Isverna, Mehedinți) – imagini înainte și după reparații:
Programul de dezvoltare locală prin patrimoniu cultural Gazde bune în case bătrâne este înscris pe platforma Bursa Binelui, singura platformă online care permite donațiile fără comisioane, încurajând astfel donatorii care vor să participe cu sume mici (5, 10 lei) la susținerea financiară a unei cauze. Suma minimă care poate fi donată este de 5 lei. Toată tranzacția este 100% securizată și nu se percepe niciun fel de comision.
În acest moment, programul Gazde bune în case bătrâne se află în lista celor 44 de finaliste din Campionatul de Bine, o competiție organizată de Bursa Binelui, care se desfășoară în perioada 5 decembrie 2017 – 19 februarie 2018. La finalul Campionatului de Bine vor fi recompensate primele 3 proiecte în funcție de numărul donațiilor atrase și al numărului de donatori distincți. Premiile constau în dublarea sumei strânse pe toată perioada Campionatului, în limita a 5.000 Euro pentru fiecare proiect câștigător.
Donațiile individuale sunt importante pentru susținerea unui astfel de proiect sau a oricăror alte proiecte non-profit ale ONG-urilor din România. Cât înseamnă 5-10 lei? Înseamnă mai puțin de 10% din prețul mediu al unei nopți de cazare sau una-două cafele. E mult sau puțin? În cazul unui astfel de proiect de reabilitare a caselor tradiționale, gândește-te doar la faptul cum arătau casele tradiționale, ba chiar casa părinților sau a bunicilor tăi și… cum arată acum sau cum vor arăta într-un viitor nu prea îndepărtat. Îți mai amintești mirosul lemnului de brad, de stejar ori mirosul cergii proaspăt spălate în vâltoare? Gustul laptelui proaspăt muls de la văcuța din ogradă ori al slanei afumate din pod, cu ceapă? Hai să ținem aceste amintiri vii! Asta se poate face din donațiile voastre: case reparate și produse tradiționale românești. Case în care să-ți fie atât de drag să te cazezi. Timp de o noapte, două, trei, o săptămână, aici, în Mehedinți, apoi în Alba, în Hunedoara și poate chiar și în Maramureș. Eu sper să se extindă proiectul și în alte zone ale României. Pentru că satul românesc NU moare. Avem o țară atât de frumoasă, cu oameni care chiar se zbat să schimbe ceva. Voi?
Vrei să afli ce mai scriu? Abonează-te!Newsletter săptămânal: primești cele mai importante articole pe e-mail! [wysija_form id=”1″] |
Ediția 2017 a Bucureștiului Creativ, desfășurat în cadrul Festivalului Internațional George Enescu (2-24 septembrie) transformă spațiul public prin magia creației. Artiști, organizații, oameni cu idei participă cu proiecte și cu idei, pentru a aduce publicului din Capitală lucrări de artă contemporană, ateliere, tururi George Enescu și alte evenimente inedite, inspirați de muzica și de personalitatea compozitorului George Enescu.
Tema acestei ediții a Bucureștiului Creativ este: Lumina din inima orașului.
Accesul la evenimentele din cadrul București Creativ este gratuit.
PROGRAMUL BUCUREȘTI CREATIV 2017
2.09 – 24.09 „Orchestra de Sticlă” – Instalație interactivă, creată de artista Iulia Năstase, special pentru Festivalul Enescu 2017. Este o orchestră din 30 de instrumente din sticlă, în mărime manuală, pe care vizitatorii o pot „dirija” cu ajutorul unei instalații multimedia. Acces liber. Spațiu: Parcul din fața Ateneului Român, până pe 13 septembrie, iar ulterior în fața Sălii Palatului.
2.09 – 24.09 Expoziția digitală Enescu 360, care permite vizitatorilor să călătorească pe urmele compozitorului George Enescu, experimentând un tur complet al caselor memoriale George Enescu de la Liveni, Dorohoi și Sinaia, cu ajutorul realității virtuale. Spațiu: Muzeul Național George Enescu.
2.09 – 24.09 Tururile George Enescu, organizate de Asociația Cultour, vor avea loc în fiecare week-end (2-3 Septembrie; 9-10 Septembrie; 16-17 Septembrie; 23-24 Septembrie), pentru pietoni și pentru bicicliști, în română și în engleză. Detalii pentru înscriere pe www.asociatia-cultour.ro.
2.09 – 24.09 Strada Constantin Esarcu nr. 1 – Artă și Societate – proiecții de filme documentare scurte, imagini inedite și fotografii necunoscute publicului din România despre George Enescu; transmisii live de interviuri cu personalități care l-au cunoscut pe George Enescu; expoziții de artă contemporană, evenimente în parteneriat cu Fundația Maeght (Franța), transmisii multimedia. Printre expoziții: Iioana Doubleeye (pictură); Sorin Maxim (sculptură); RAID (street artist, urmează să expună la Muzeul Guggenheim din Bilbao); Alexandru Potecă (sculptură). De la începutul Festivalului Internaţional George Enescu şi până la încheierea lui, pe strada Constantin Esarcu, la nr. 1, publicul poate degusta de asemenea îmbietorul vin Rotenberg, cu tradiţie şi delicatese franţuzeşti – Bucate pe Roate şi Opus. Spațiu: Strada Constantin Esarcu, nr. 1. Galeria Rotenberg Uzunov.
Programul Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra a fost lansat de Comisia Europeană în 2002 și de atunci a fost condus de Europa Nostra. Acesta celebrează și promovează cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare. În acest fel, contribuie la o recunoaștere publică mai puternică a patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru economia și societatea europeană. Premiul este susținut de programul Europa creativă al Uniunii Europene.
În ultimii 15 ani, organizații și persoane din 39 de țări au prezentat un număr total de 2.720 de cereri pentru premii. În ceea ce privește numărul de înregistrări în funcție de țară, Spania este pe primul loc în clasament, cu 498 de proiecte, urmată de Regatul Unit, cu 286 de cereri, și Italia, cu 278 de cereri. În ceea ce privește categoriile, conservarea a avut cele mai multe proiecte (1.606). Urmează educația, formarea și sensibilizarea (457), apoi cercetarea (340), și, în cele din urmă, serviciul dedicat patrimoniului (317).
Din 2002, juriile de experți independenți au selectat 455 de proiecte premiate din 34 de țări. În conformitate cu numărul de cereri, Spania se află în fruntea listei cu 61 de premii primite. Regatul Unit este pe locul al doilea cu 60. Italia vine pe locul trei (37 premii), Germania a patra (29 premii), iar Grecia a cincea (27 de premii). În ceea ce privește categoriile, conservarea are cei mai mulți câștigători (267), urmată de serviciul dedicat patrimoniului (67), educația, formarea și sensibilizarea (65), și, în sfârșit, cercetarea (56).
Un total de 95 de mari premii de 10.000 € au fost acordate pentru inițiative de patrimoniu remarcabile, selectate dintre proiectele premiate.
Premiul UE pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra au consolidat și mai mult capacitatea sectorului patrimoniului din Europa, prin evidențierea celor mai bune practici, încurajând schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectarea diverselor părți interesate în rețele mai mari. S-au adus, de asemenea beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, continuarea finanțării și un număr crescut de vizitatori. În plus, Premiul a ridicat gradul de conștientizare a patrimoniului nostru comun în rândul publicului larg în același timp subliniind caracterul său intrinsec european. Prin urmare, Premiul este un instrument-cheie pentru promovarea patrimoniului Europei.
Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat miercuri, 5 aprilie, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Cei 29 de laureați din 18 țări sunt recunoscuți pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare. Premiate anul acesta sunt și două exemple remarcabile din România: în categoria conservare, Palatul Cultural din Blaj; și, în categoria serviciu dedicat, Domnul Zoltán Kallós, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa, și a ales câștigătorii.
Institutul Cervantes din Bucureşti (Bd. Regina Elisabeta 38) va găzdui, în perioada 21 februarie – 12 aprilie, expoziţia de fotografie intitulată “Oraşe Patrimoniu al Umanităţii. 15 bijuterii ale Spaniei”. Expoziţia ne înfăţisează, prin intermediul a 58 de imagini, cele mai semnificative clădiri şi locuri din cele cincisprezece oraşe spaniole înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Alcalá de Henares, Ávila, Baeza, Cáceres, Córdoba, Cuenca, Ibiza, Mérida, Salamanca, San Cristóbal de la Laguna, Santiago de Compostela, Segovia, Tarragona, Toledo și Úbeda. Expoziţia a mai fost prezentată la Institutele Cervantes din Lyon, Utrecht, Viena, Praga, Hamburg şi Budapesta, precum şi la Primăria din Bologna.
Pe 1 Decembrie 2016, de Ziua Națională a României, la Adis Abeba, Etiopia, „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” au fost înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: ”Ritualul Căluşului” (2008), ”Doina” (2009), ”Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), ”Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova” (2013) şi ”Jocul fecioresc” (2015).
”O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ”, arată site-ul UNESCO.org.
Potrivit Unesco.org, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi obişnuia să fie folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerale, expoziţii, dar şi ca parte din zestrea miresei.
Dosarul comun coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova include şi un documentar de 10 minute în care este prezentată tehnica tradiţională de realizare a scoarţei:
Pe 25 ianuarie 2017, a fost deschisă expoziţia „Scoarţe din colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii”, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi locale şi a unui numeros public format din cadre didactice şi elevi de la şcolile gimnaziale şi liceele din municipiul Slobozia.
Acest blog folosește cookies. Accept Află mai multe