Chiar dacă ultimele statistici arată că presa scrisă este în declin, că tirajele publicaţiilor scad de la an la an, fie că este vorba de cotidiene generaliste, fie de cotidiene de nişă, presa tipărită nu va muri niciodată. Dispariţia recentă din piaţă a cîtorva ziare şi scăderea de vînzări a altora au lansat dezbateri în presă şi pe net, în blogosferă, despre “moartea presei scrise”. Print versus online. Un război absurd. Înlocuirea unui mijloc de comunicare din poziția de lider nu va duce la dispariția acestuia, și din contră, la o reașezare și colaborare între toate mijloacele de comunicare în masă. Jurnalismul clasic bun nu diferă cu nimic faţă de jurnalismul online bun. Deşi există jurnalism bun, există și jurnalism rău, oricare ar fi mijlocul de comunicare.
“Jurnalistul diletant care prosperă în blogosferă nu este un motiv pentru bombănelile profesioniştilor. Jurnalismul acesta făcut de amatori permite posibilităţi de colaborare fructuoasă. Reprezintă un profit democratic. Bloggerii aceştia îmi amintesc de cetăţenii revoluţionari de la 1848-1849, iar revoluţia mijloacelor de comunicare din zilele noastre îmi aduce aminte de cea din urmă cu 150 de ani. Pentru că Revoluţia de la 1848-1849 a fost şi o revoluţie a mijloacelor de comunicare. Numărul cotidienelor din Germania s-a dublat efectiv, de la 940 în 1847, la 1700 după numai doi ani. La Paris, tirajul total al tuturor ziarelor a crescut masiv, de la 50.000 înainte de Revoluţie, la 400.000 în mai 1848, cînd 171 de ziare puteau fi numărate doar în capitala Franţei. Una dintre activităţile principale ale numărului incredibil de mare de organizaţii politice înfiinţate la vremea respectivă era aceea de a citi cu voce tare articole din ziare şi de a le comenta în public. Răspîndirea explozivă a presei, dimpreună cu noile mijloace de transport oferite de căile ferate au dus la o nouă sferă a experienţei, mult mai mare şi mai importantă. În Germania, ideea intelectuală a unei patrii germane aparţinând tuturor a devenit astfel o realitate tangibilă. Bref: 1848, anul revoluţiilor, rămîne reperul pentru procesul de învăţare politică ce a inclus sute de mii de oameni cărora le-a dat posibilitatea de a lua parte la mersul politicii. O sută cincizeci de ani mai tîrziu, revoluţia digitală oferă din nou aceeaşi posibilitate, la o scară nemaiîntâlnită.” scria Heribert Prantl* în Dilema Veche.
Jurnalismul a fost foarte chinuit în ultimii ani, a fost sacrificat în favoarea optimizării pentru motoarele de căutare, în favoarea celor mai trăznite teorii de monetizare şi a aşa numitei refolosiri de conţinut. Dar dacă ziarele mor, nici publicitatea nu va mai fi difuzată.
Cert este că online-ul nu distruge. Niciun mijloc nou de comunicare nu a dus la dispariția mijloacelor clasice de comunicare. Cartea, ziarul, radioul, filmul, televiziunea si internetul sunt mijloace de comunicare in masa. Scrisorile s-au transformat in e-mail-uri, cartile apar si sub forma de e-book-uri. La momentul aparitiei, fiecare a declansat comentarii si/sau invidii, fiecare a stralucit, insa toate au ramas importante…
Placerea de a răsfoi o carte, un ziar poate fi aceeași cu a citi o carte în format electronic. Deși nu întotdeauna găsești în format electronic cărțile pe care ți le dorești… Zic doar de noutățile editoriale pe care n-ai să le găsești niciodată ca e-book-uri… Scrisoarea standard și felicitarea scrisă de mână au un alt impact emoțional față de un e-mail, oricât de înzorzonat ar fi acesta în cuvinte și metafore. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim să avem grijă și de mediul înconjurător. Viitorul va fi eco, deoarece resursele de astăzi se vor termina și va trebui să le înlocuim cu altceva.
În urma unui sondaj** despre produsele de papetărie, realizat anul trecut de către Dacris & iVox, 55,3% dintre respondenți consideră că este important ca o companie să vândă produse de papetărie eco realizate din hârtie și plastic reciclat, iar 31,4% consideră că atitudinea eco este oarecum importantă. Un pas mare pentru viitor!
În același timp suntem conștienți de impactul tehnologiei în viețile noastre. Toate evoluează, toate se transformă, toate se schimbă pentru a ne ușura viața. Dar cu ce preț? Avem la oferte multifuncționale, branduri renumite, oferte Hp de la magazinul Azerty. Un magazin pentru care protecția mediului chiar contează! Ideal este să printăm cât mai puțin și să folosim hârtia reciclată. Eu, cel puțin, așa procedez. Printez doar strictul necesar. Pentru că de noi depinde viitorul! Oricât am fi de nostalgici…
Note:
*Heribert Prantl este editor politic la ziarul Süddeutsche Zeitung. Articolul are la bază un discurs rostit la reuniunea anuală din 2009 a netzwerk recherche e.V., a apărut în Blätter für deutsche und internationale Politik şi a fost obţinut prin Eurozine (www.eurozine.com). Articol publicat în Dilema Veche, nr.309, 14.01.2010, dosar: De ce nu moare jurnalismul bun?
3 comments
Adevarul este ca traim o perioada plina de modificari, atat pozitive cat si negative, fiecare modificare venind implicit cu avantaje si dezavantaje.
Sunt de parere ca ne mai trebuie cativa ani buni pana sa putem face alegeri gen print sau online.
Pana atunci, mergem cu amandoua variante simultan, chiar daca eu sper sa folosim ambele variante si in viitorul mai indepartat, printul acolo unde trebuie print si online-ul acolo unde trebuie online!
PS: Va felicit atat pentru articol cat si pentru toate activitatile d-voastra online!
Multa bafta in SuperBlog 2012!
Totusi, tind sa cred ca, intr-un viitor nu prea indepartat, online-ul va fi la putere. Cu bune si rele. Cum ne vom descurca, vom vedea atunci. 🙂
Iti multumesc pentru comentariu si te mai astept pe aici!
[…] “Print versus online. Evoluție, involuție sau revoluție?” – Irina Bartolomeu – 100 puncte […]