Povestea OalaCuBunatati.ro

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti… intr-un tinut indepartat si arid, o imparateasa ce avea un fecior frumos si tare destept. Si venindu-i vremea de insuratoare, imparateasa a decis ca doar fata cea mai frumoasa, desteapta si iscusita ii va fi aleasa.

Trambitasii plecara in lumea larga sa dea de veste ca fiul ei e gata de insuratoare si sa i se infatiseze toate fetele din lume care doresc sa se marite cu el.

Si se adunara fete sute, mii la portile imparatiei; fete de imparati, fete de boieri, fete de rand. Toate isi doreau sa ajunga la inima printului si astfel sa devina aleasa si stapana intregului tinut. Insa imparateasa nu voia sa-si dea feciorul dupa o fata oarecare, ci dupa cea mai mestesugita si iscusita, dupa cea care ar fi reusit sa le cucereasca inimile intr-un fel anume. Asa ca anunta de la balconul imparatiei: Cea care va aduce un dar nemaivazut si nemaiintalnit, va fi aleasa fiului meu!

Lumea ramase mirata si incepu sa murmure ce-o fi vrut sa spuna imparateasa cu ceva nemaivazut si nemaiintalnit. Ce lucru sau fiinta ar putea indeplini gustul imparatesei? Gandul imparatesei era altul. Nu prea vroia sa-si insoare feciorul, ca altfel nu ar fi cerut asa ceva.

Afland de asa o grozavie, fata imparatului Soare, care ii intrecea pe multi in istetime, ii spuse tatalui ei:
–    Stiu ce si-ar dori imparateasa. Insa pentru asta trebuie sa plec de langa tine peste mari si tari pentru a aduce ceva nemaivazut si nemaiintalnit. Doar astrul zilei ma poate ajuta sa-mi indeplinesc visul…
–    Mergi cu bine, fata mea, ii raspunse imparatul. Fie ca soarele sa-ti lumineze calea!

Si pleca fata peste mari si tari pentru a-i aduce printului ceva de care sa se minuneze lumea intreaga. Se intoarse dupa cateva luni cu o caleasca stralucitoare. La soare te puteai uita, dar la dansa ba. O caleasca din lemn de cires si tei, sculptata de maini gingase si poleita cu raze de soare. Te urcai si cat te-ai gandi, ajungeai la destinatie. Asta cu siguranta, gandi ea, va fi ceva nemaivazut pentru print. Va putea ajunge in orice colt al lumii doar cu o singura dorinta.

Astfel ca fata imparatului Soare se infatisa dinaintea imparatesei, si-i arata caleasca. Printul ramase uimit de frumusetea calestii. Imparateasa, insa, se arata nemultumita:
–    Frumoasa e caleasca ta, nu zic, precum Soarele de stralucitoare, insa nu e chiar ceva nemaivazut si nemaiintalnit!

Multimea murmura din nou a mirare si se intreba oare ce ar putea sa existe mai frumos si nemaiauzit in lume decat caleasca Soarelui…

In timpul asta, fata Boierului Strai, se gandea, la randul ei, cu ce ar putea sa-o impresioneze pe imparateasa si astfel sa ajunga la inima printului.  Ii spuse tatalui ei ca trebuie sa plece peste mari si tari pentru a aduce cel mai cel obiect nemaivazut si nemaiintalnit. Timpul se scurse si se intoarse cu cel mai mandru costum ce-a fost croit vreodata. Cele mai iscusite maini lucrara la infaptuirea lui. Camasa far’ de cusatura, incretita la gat, pantaloni, vestuta si manta cusute cu fire subtire de aur. Numai ca asta nu era tot. Hainutele aveau ceva special. Costumul isi putea schimba culoarea dupa starea celui ce-l purta, iar de ajustat, nici pomeneala. Singur se marea sau se micsora dupa trupul celui care-l imbraca. In acest fel, el ar fi uitat de haine si croitori.

Mandra de costumul adus, fata boierului Strai se infatisa pe data imparatesei si printului. Printul ramase pe loc uimit de calitatile costumului. Parca si imparateasa se mai lumina la fata de darul adus, insa… tot nu era ce si-ar fi dorit…

Trambitasii imparatesei plecara din nou sa anunte din casa in casa ca fiul imparatesei se pregateste de insuratoare cu fata care ii va aduce darul nemaivazut si nemaintalnit.

In timpul acesta, fata bucatarului de la curte, hotari sa-si incerce si ea norocul. Cat era ziulica de mare se juca in gradina imparatiei cu Zana Gradinii, Zana Padurii si Zana Apelor. Auzind Zanele de decizia fetei, se sfatuira si hotarara ca putin ajutor nu i-ar strica. Pentru a o putea impresiona pe imparateasa, trebuiau sa aduca ceva nemaivazut si nemaintalnit. Zanele plecara peste mari si tari pentru a lua legatura cu Zana Bunatatilor. Si s-au intors cu o oala. Numai ca nu era o oala oarecare. Simpla in aparenta, numita OalaCuBunatati.ro, dar cu dichis. Fata bucatarului privi mirata oala si se indoi ca aceasta va fi pe placul imparatesei si al printului.

Fata bucatarului se infatisa la curte, in fata imparatesei si a printului:
–    Am adus cel mai nevazut si nemaintalnit dar pentru print. Insa, pentru a va bucura pe deplin, trebuie sa asterneti masa si sa-i chemati pe toti la masa.

Imparateasa ramase uimita de curajul fetei de bucatar, dar dadu porunca sa se puna totusi masa. Se asezara toti si asteptau cu nerabdare sa vada ce dar putea aduce fata bucatarului.

Fata puse pe masa OalaCuBunatati.ro din care incepu sa se reverse mancare gatita la oala: salata de boeuf, chiftelute de pui in sos, ciorba de perisoare, supa de pui cu galuste, ardei umpluti cu carne de vita, fasole batuta, mancare de mazare, placinta cu branza dulce si cate si mai cate. OalaCuBunatati.ro nu numai ca gateste pentru imparati, imparatese, printi si printese, dar se ocupa si de livrare mancare.

Imparateasa si printul, muti de uimire de cate feluri de mancare puteau sa apara, meniuri complete, meniuri pentru post, mancaruri vegetariene, mancaruri de toate felurile si specialitati pentru toate gusturile. Toate gatite la oala, toate gatite cu dragoste. Isi dadura seama ca dragostea trece mai intai prin stomac si o laudara pe fata de bucatar pentru iscusinta, si darul ingenios adus.

Asa se face ca imparateasa hotari pe loc ca fata bucatarului sa fie aleasa fiului sau. Facura nunta mare de-aia ca in povesti cu mancaruri imparatesti din OalaCuBunatati.ro si, dupa moartea imparatesei, rămasera in scaunul imparatiei, si domnesc si astazi.

Iar eu incalecai pe-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa.

O poveste inventata pentru concursul Blogatu & OalaCuBunatati.ro

Acest articol a fost citit de 10454 ori

Articole asemănătoare

11 comentarii pentru “Povestea OalaCuBunatati.ro

  1. Yep… nu am ce sa comentez… este o poveste incredibila mai ales cand vine vorba de accent pe originalitate. Nu m-as fi gandit niciodata… Un contracandidat la premiul OalaCuBunanati.ro…
    Sincere Felicitari!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* GDPR (obligatoriu)

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.