Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități (3 decembrie), Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a propus noi norme privind accesibilitatea la nivelul UE pentru a coordona mai bine eforturile și pentru a permite libera circulație a bunurilor și serviciilor accesibile în UE.
Consiliul European pentru Cercetare (CEC) a anunțat vineri, 4 decembrie, lista proiectelor propuse de 291 de cercetători și oameni de știință aflați la început de carieră, ce urmează a fi finanțate prin programul “Starting grants”. Finanțarea acordată are o valoare totală de 429 de milioane euro, ea fiind de maximum 1,5 milioane per grant. Cercetătorii vor putea astfel să-și formeze propriile echipe și să-și dezvolte ideile inovatoare. Granturile sunt acordate prin pilonul “Excelență în știință” al Programului european de cercetare și inovare Orizont 2020.
Carlos Moedas, comisarul european pentru cercetare, știință și inovare, a declarat: “Avem nevoie să ne păstrăm cei mai talentați cercetători în Europa, în paralel cu încercarea de atragere a oamenilor de știință de top din alte părți ale lumii. Aceste granturi ne garantează că cele mai bune idei ale omenirii sunt dezvoltate chiar aici, de către cercetători și oameni de știință ce au libertatea și siguranța de a-și dezvolta o carieră și ambițiile pe continentul nostru.”
Mai mulţi europeni sunt interesaţi în mod general de politicile UE (54%, mai mult cu 11 puncte procentuale faţă de 2013) şi mai mulţi europeni simt că ţările lor au beneficiat de pe urma apartenenţei la UE (60%, în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de iunie 2013), conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, comandat de Parlamentul European. Sondajul a identificat diferenţe apreciabile între ţări, referitor la toate problematicile abordate.
Sondajul, care a vizat 28.150 europeni (dintre care 1028 români) cu vârsta de peste 15 ani, s-a derulat între 19 şi 29 septembrie, o perioadă în care sosirile refugiaţilor la graniţele UE şi decesele tragice ale migranţilor erau raportate pe larg în media.
După atentatele de la Paris, am văzut pe rețelele sociale multe mesaje ale persoanelor care și-ar fi dorit să renunțe sau să-și amâne zborul către Paris sau alte orașe europene amenințate de atentate teroriste: ”Am bilet la Paris in decembrie, dus-intors. Sun la Vola.ro – Bilete Avion sa le zic ca e situatie de urgenta in Franta si ca nu prea se cade sa ne hazardam. Imi spun ca am doua posibilitati: sa anulez biletul (si sa primesc inapoi 53 de euro din 230 euro, costul integral achitat deja). Sau sa aman, dar fara drept de a schimba destinatia (adica Paris am vrut, Paris pot alege), in schimbul a numai 93 de euro, taxa de amanare/reemitere etc plus diferenta de cost, daca zborul respectiv e mai scump. Asta la Air France, bien sur. In conditiile in care doar doua aeronave au fost deturnate azi-noapte din cauza unor alerte (false) de bomba. Nu am simtit in reactia lor vreo nota de umanism sau flexibilitate. As vrea sa inteleg unde e dreptul consumatorului de aer francez, unde incepe revolta si unde se termina resemnarea.”
Trebuie să știți că eurodeputații au votat noi reguli pentru protecția turiștilor. Astfel, pachetele de vacanță ce cuprind zbor, hotel sau închiriere de mașină, achiziționate online pentru un preț ”all-in” sau prin pagini de internet legate între ele vor beneficia de aceeași protecție ca și pachetele achiziționate în agențiile de turism, conform legii votate de deputați la sfârșitul lunii octombrie 2015. Aceștia au mai prevăzut și ca turiștii să aibă mai multe opțiuni de anulare a unui contract și să primească informații clare în avans despre cine preia responsabilitatea dacă ceva nu este în regulă.
Un raport din septembrie 2015, realizat de Comisia Europeană, arată că ”rata abandonului școlar este peste media europeană (18.1% față de 11.1%), că participarea la procesul de învățare pe parcursul vieții este mult sub această medie (1.5% comparativ cu 10.7%), iar procentul de populație cu studii universitare (25%) plasează România pe penultimul loc pe plan european (la o medie europeană de 37.9%). Procentele de elevi cu vârsta de 15 ani cu competențe reduse în domeniul citirii (37,3%), matematicii (40,8%) și al altor discipline științifice (37,3%) sunt aproximativ dublul celor medii înregistrate pe plan european (17,8, 22,1 și, respectiv, 16,6%). Iar bugetul alocat educației, ca procent din PIB, este cel mai scăzut din întreaga Uniune Europeană (2,8% față de media UE de 5%). În raport se subliniază și faptul că disponibilitatea și accesul la servicii de educație și de îngrijire a copiilor sunt limitate, mai ales în zonele rurale și în ceea ce privește comunitatea romă.”
Pe 3 Decembrie, în întreaga lume, se celebrează Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi. În România există 697.169 persoane cu dizabilități, din care 60.859 sunt copii cu dizabilități.
Niște oameni s-au gândit că ziua asta n-ar trebui să treacă neobservată și au pus la cale o serie de evenimente reunite sub numele 3DecembrieALTfel. Evenimentele se vor desfăşura cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Președintele Martin Schulz a anunțat că Mustang a câștigat Premiul LUX al Parlamentului European pentru cinematografie în 2015, în cadrul ceremoniei din plen de la Strasbourg, marți, 24 noiembrie. Mustang este povestea a cinci surori adolescente cărora li se impun căsătorii forțate, dar care, decise să își trăiască propria viață, încearcă să rupă jugul acestei tradiții.
Martin Schulz i-a felicitat pe cei trei finaliști, inclusiv pe regizoarea Deniz Gamze Ergüven și pe echipa ei, spunând: ”Aceste filme foarte diferite ridică întrebări fundamentale: Cum trebuie continentul nostru de emigrație să se schimbe pentru a evolua într-un continent al imigrației? Care este rolul femeilor în societățile din jurul nostru? Cum afectează criza economică viața noastră în comun? Aceste filme europene merită sprijinul nostru și sunt mândru că Parlamentul European ajută și în acest an distribuția largă a acestor filme.”
Mai mult de un sfert dintre copiii din Europa sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, lucru ce va avea repercusiuni pentru ei pe tot parcursul vieții. Marți, 24 noiembrie, deputații europeni au votat o rezoluție ce îndeamnă țările UE să stimuleze eforturile de combatere a sărăciei în rândul copiilor și a inegalităților sociale. Textul a fost aprobat cu 569 voturi pentru, 77 împotrivă și 49 de abțineri.
Conform Convenției ONU privind drepturile copilului, toți copiii ar trebui să aibă garantat dreptul la educație, servicii de sănătate, locuințe, timp liber și un regim alimentar echilibrat. Cu toate acestea, în Europa lucrurile arată destul de diferite. Potrivit Eurostat, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia și excluziunea socială (2014). Acest număr reprezintă 27,7% din totalul copiilor din UE.
Copiii care trăiesc în sărăcie pot fi găsiți în fiecare stat UE, chiar dacă procentele variază. Copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) și Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în țări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) și Suedia (16.7%).
Acest blog folosește cookies. Accept Află mai multe