Fondul European pentru Investiţii Strategice, cunoscut drept „Planul Juncker”, este destinat exclusiv finanţării proiectelor private și a parteneriatelor public-private, scopul fiind generarea investițiilor publice și private în sectoare precum infrastructura, transportul, IMM-urile, educația, energia, stimularea băncilor și, implicit, crearea a noi locuri de muncă. Însă, conform unei statistici realizate în luna mai a.c., România nu avea niciun proiect aprobat de Comisia Europeană. Guvernul Ponta trimisese o serie de proiecte mici, majoritatea legate de infrastructură, dar niciun proiect n-a fost acceptat, deoarece finanțarea prin Planul de investiții strategice Juncker nu acoperă și proiectele guvernamentale. În schimb, Italia, Franța, Marea Britanie și Spania figurează printre țările cu cele mai multe proiecte aprobate în domeniul transporturilor, al energiei și al economiei digitale.
Politici Europene
Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, a declarat ieri (4 octombrie a.c.), într-o postare [1] pe pagina sa de Facebook, că sunt bani disponibili pentru comunitățile locale pentru a-și contura propriile strategii de dezvoltare, că încurajează înființarea de Grupuri de Acțiune Locală și că le sprijină pe cele deja existente pentru a se implica în conturarea planurilor de dezvoltare locală și regională. Acestea vor fi elaborate prin participarea directă a oamenilor și nu vor mai fi decise doar de autoritățile locale. Cele mai bune strategii vor fi apoi finanțate cu bani europeni – peste 100 de milioane de euro.
Astă-vară, mi-am inundat vecinul din apartamentul de dedesubt. Desigur, involuntar. Una dintre țevile de căldură din baia mică a cedat și omul s-a trezit cu baia inundată. Baia noastră mică nu mai fusese de mulți ani folosită. Era un fel de cea de-a doua debara, fiindcă debaraua propriu-zisă era plină până la refuz. În noaptea aceea, a trebuit să desființez ”debaraua” din baie ca să pot ajunge la țeava buclucașă. Atunci am constatat că și cea de-a doua țeavă picura încetișor. Oroare. Oprește apa de pe toată coloana, cheamă instalatorul și rezolvă. Nu s-a rezolvat chiar atât de ușor. Ca să schimbi țeava, trebuia să înlocuiești întreaga coloană de țevi din toate băile mici, fiindcă așa fusese construit blocul: prost. Ultima oară când se schimbaseră coloanele de țevi se întâmplase în urmă cu 20 de ani; se înlocuiseră toate, mai puțin cele din băi (neschimbate de când s-a construit blocul, în 1963). Era cazul unei adunări de bloc, dar… era vară, mulți plecați în concedii, iar cei rămași, bătrânii, prea greu de convins de utilitatea schimbării unor țevi din băi folosite ca și la noi, pe post de debara. ”De ce să le schimb dacă nu tot nu folosesc baia mică?”, mi-a spus bătrâna vecină de pe palier.

Tot mai multe țări își înscriu produsele alimentare pentru a le atesta unicitatea. Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).
La nivel european, produsele tradiționale sunt împărțite în trei categorii: produse cu denumire de origine protejată, cu indicaţie geografică protejată şi specialităţi tradiţionale garantate.
În prezent, editurile nu beneficiază de drepturile conexe, similare drepturilor de autor dar care nu recompensează realizarea unei creații originale de către însuși autorul. Aceste drepturi fie recompensează interpretarea unei lucrări (de un muzician, cântăreț sau actor), fie eforturile de organizare sau cele financiare (ale unui producător) ca parte a procesului creativ.
Comisia Europeană a lansat miercuri, 23 martie, o consultare publică, ca parte a eforturilor de adaptare la era digitală a normelor UE privind drepturile de autor. Se așteaptă opinii cu privire la rolul editurilor în lanțul valoric privind drepturile de autor, inclusiv posibila extindere a drepturilor conexe la acestea. Data-limită pentru participare este 15 iunie 2016.
Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a anunțat astăzi, 8 decembrie 2015, în cadrul Conferinței Zilele Europene ale Persoanelor cu Dizabilități (7-8 decembrie 2015, Bruxelles), câștigătorii Access City Award 2016, premiul acordat orașelor care depun eforturi pentru a fi accesibile tuturor.
În aceste zile (7-8 decembrie 2015) se desfășoară, la Bruxelles, Conferința Zilele Europene ale Persoanelor cu dizabilități. În acest an, tema conferinței este copiii și tinerii cu dizabilități. Prezentările și discuțiile vor fi despre situația copiilor cu dizabilități din Europa, accesul lor la educație, accesul în mod egal al copiilor și al tinerilor în societate. Conferința face parte din Strategia Europeană a Dizabilității 2010-2020.
Pe MapMyDay.org poți marca dacă locurile prin care treci sunt sau nu accesibile pentru persoanele cu dizabilități.
Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, susține proiectul MapMyDay:
