Capitală Europeană a Culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraș sau mai multora pentru un an. Programul se derulează din 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii. O dată la trei ani poate fi desemnat un al treilea oraș dintr-o țară candidată sau dintr-un potențial candidat. Este o oportunitate excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi consolida poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti, de a găsi soluții la problemele comune şi de a-şi regândi dezvoltarea prin cultură. 56 de orașe europene au fost capitale culturale începând cu Atena (Grecia) în 1985 și până în prezent, cu Aarhus (Danemarca) și Pafos (Cipru).
Politici Europene
La 1 ianuarie 2017 se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, un moment istoric important. Negocierile de aderare au început în 2000 și s-au încheiat în 2004, când a fost confirmată data aderării. România şi Bulgaria au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005.
Anul trecut, Milano a fost marele câștigător Access City Award 2016. Anul acesta, orașul Chester din Marea Britanie a obținut Access City Award 2017 – premiul acordat orașelor care depun eforturi pentru a fi accesibile tuturor. Chester a fost ales din 43 de orașe din 21 de țări europene, datorită măsurilor incluzive din diferite sectoare și, în special, din sectorul turismului.
Au fost premiate, de asemenea, Rotterdam (Olanda), Jūrmala (Letonia), Lugo (Spania), Skellefteå (Suedia), Alessandria (Italia) și Funchal (Portugalia).
Este a doua oară când câștig la concursul Reporter și Blogger European 2016, la categoria Blog. Prima oară am câștigat în 2013, premiul fiind vizita de lucru de 5 zile la Bruxelles.
Câștigătorii ediției 2016:
- Categoria 1, presă audio: Maria Pătrașcu-Cornaciu – Radio România Antena Satelor
- Categoria 3, presă scrisă și online: Doru Pop – Adevărul
- Categoria 4, opinie/editorial: Robert Lupițu – Calea Europeană
- Categoria 5, reportaj/anchetă/interviu: Dan Lungu – Radio Reîntregirea, News.ro
- Categoria 6, blog: Irina Bartolomeu – irina.bartolomeu.ro
Eurobarometru: Susţinerea pentru UE rămâne stabilă, dar europenii sunt pesimişti în ceea ce priveşte viitorul acesteia
Ceea ce îi uneşte pe cetăţenii UE este mai puternic decât ceea ce îi desparte, sunt de părere 71% dintre europeni, în timp ce 53% cred că este benefic pentru țara lor să fie membră UE, conform ultimului sondaj de tip Eurobarometru, comandat de Parlamentul European. Sondajul a fost efectuat în perioada 24.09-03.10.2016, realizându-se 27.768 interviuri faţă în faţă la nivel european (1.006 în România).
Tinerilor care vor împlini 18 ani li se pregătesc cadouri inedite. Luna trecută, Parlamentul European a discutat și a susținut, într-o majoritate covârșitoare, propunerea conform căreia tinerii europeni, la împlinirea vârstei de 18 ani, să primească un permis Interrail gratuit. Milioane de tineri care călătoresc pe întreg continentul au folosit, de-a lungul deceniilor, Interrail, iar cheltuielile lor pot fi chiar de sute de euro.
Parlamentul dorește să promoveze un transport ecologic, cu emisii de gaze reduse, și, de asemenea, să ajute tinerii să călătorească, să socializeze și să cunoască Europa.
Premiile europene de mediu pentru companii au în vedere firmele din statele membre UE sau țările candidate, ce activează în toate sectoarele care combină competitivitatea cu respectul pentru mediul înconjurător. Competiția include următoarele categorii: management, produse și servicii, inovare de proces, afaceri și biodiversitate, precum și cooperare internațională.
Șase firme din întreaga Europă sunt câștigătoarele “Premiilor europene de mediu pentru companii” din acest an, competiție ce recompensează modelele de afaceri care promovează produse și practici ecologice și inovatoare. Premiile, anunțate de Comisia Europeană în 27 octombrie, sunt un instrument important din setul ce vizează punerea în aplicare a planului de acțiune pentru economia circulară.
În 2016, data de 3 noiembrie reprezintă Ziua europeană a egalității salariale, adică data începând cu care femeile din Europa nu mai sunt plătite pentru munca depusă, din cauza diferenței de salarizare dintre sexe.
Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalității salariale (3 noiembrie), în România, diferența de salarizare orară brută dintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă. Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce privește diferența anuală dintre câștigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași tendință de 39,8%.
