Nu-i de mirare că Belgia e pe locul 19 în topul celor mai fericite țări din lume. În cinci zile, cât am stat în Bruxelles, am observat că belgienii sunt altfel decât restul cetățenilor europeni. Ei nu sunt atât de stresați, de îngândurați sau atât de grăbiți dimineața. Din contră, sunt veseli și relaxați. Dimineața își duc copiii la școală fără să se grăbească, se îndreaptă spre job fără să-i îmbrâncească pe ceilalți pe stradă sau la metrou, iar după amiaza (în jur de ora 18) îi vezi cum aleargă prin parc sau pe pistele special amenajate pe trotuare; îmbrăcați adecvat și cu căscuțele în urechi. Dacă din întâmplare te afli pe pistele lor, nu e nicio tragedie. Te ocolesc, se uită la tine și zâmbesc. Iar zâmbetul lor face cât o mie de cuvinte; îți dai seama că, distrat fiind să fotografiezi clădirile, mergi pe pista lor, te rușinezi și te dai la o parte. Doar mașinile circulă un pic cam haotic, dovadă fiind că n-am văzut nicio mașină care să nu aibă vreo mică zgârietură.
Irina Bartolomeu
Irina Bartolomeu
Jurnalist, Blogger & Social Media Specialist. Din 2007 scriu despre campanii, acțiuni, evenimente, povești și oameni faini. Idei pe verticală. Mai multe despre mine, aici.
iPhone 6s si iPhone 6s Plus, cele mai asteptate terminale ale momentului, sunt disponibile incepand de astazi, 9 octombrie, in intreaga retea de magazine Vodafone si ale partenerilor.
“Ne face placerea sa oferim cel mai bun iPhone in cea mai rapida retea. Suntem mandri pentru cea mai recenta recunoastere a performantei retelei noastre – in septembrie 2015, am fost recunoscuti drept reteaua care furnizeaza cele mai bune viteze de date 4G din Europa, potrivit unui studiu extins emis de OpenSignal”, a declarat Andrea Rossini, Director, Consumer Business Unit.
”Pumn, palmă sau cot?” îl întreabă un puști de clasa a V-a pe colegul lui. Colegul nu-i răspunde, iar puștiul bătăuș îi dă o palmă. Colegul nu ripostează, fiindcă așa a fost învățat acasă: să nu riposteze, deoarece nimic nu trebuie să se rezolve prin violență, dar să-i spună doamnei diriginte și părinților. Puștiul bătăuș își mai lovise colegul în urmă cu un an, în timpul orei de religie. Profesorul observase, însă, întrucât cei doi nu erau înscriși la religie, le-a spus: ”Puteți să vă bateți cât vreți!”. Un alt profesor își înjură elevii încontinuu în timpul orelor sale. Părinții se plâng la ședințe, dar nu se rezolvă nimic.
Și totuși, în prima oră de dirigenție din clasa a V-a, copiii și-au notat, printre altele, următorul lucru: ”Nu avem voie să ne jignim sau să ne lovim colegii. VIOLENȚA este interzisă în școală, deci și între noi.” Teoretic, fiindcă practic, mulți copii nu țin cont de cele notate. Dar nici profesorii. Sunt acei copii care, cu siguranță, au parte de așa ceva în familie. Zilnic. Părinții bătăuși își transformă, implicit, copiii în bătăuși. Orice tentativă de violență are un trecut în spate. Un trecut care poate afecta viitorul.
29 de organizații de cultură din județele Sibiu, Brașov și Mureș au format o rețea de parteneriat cu scopul de a promova patrimoniul transilvănean. Astfel, în 2015, proiectul s-a concretizat în „TransylvaNet – Federația pentru patrimoniul transilvănean”; o Federație cu 10 membri fondatori: Fundația Heritas din Sibiu, GAL Dealurile Târnavelor din Saschiz jud. Mureș, GAL Podișul Mediașului din Ațel jud. Sibiu, Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) din Sighișoara, Asociația pentru Infrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), Asociația Impreună pentru Dezvoltarea Comunității (AIDC) din Brașov, Asociașia My Transylvania din Sibiu, Asociația Monumentum din Alțâna jud. Sibiu, Forum Arte din Brașov, Asociația Maghiarilor din Sibiu (HID).
Alăturându-se Iniţiativei Mondiale de Iluminare în Roz ca simbol al luptei împotriva cancerului de sân, anual, la 1 octombrie, Fundaţia Renaşterea a organizat evenimentul – Iluminare in roz a unor clădiri reprezentative din Bucuresti şi din alte oraşe din ţară. În 2014, în urma demersurilor făcute de Fundația Renașterea, Senatul Român a declarat 1 Octombrie – Zi Națională de luptă Împotriva Cancerului de Sân.
Webstock 2015, cel mai mare eveniment de social media, poate fi urmărit și live:
Creatorul popular Șerban Nicolae s-a născut la 4.11.1959, în satul Rogoz din jud. Maramureș (Țara Lăpușului). De mic a fost îndrăgostit de lucrările de artă populară din lemn, în special de porțile maramureșene, dar de sculptură s-a apucat mai târziu. ”În armată am reușit să îmi cumpăr prima trusă de dălți cu care, timp de vreo cinci ani, am realizat doar lucrări artizanale fără prea mare valoare artistică. Abia după ce mi-am cumpărat altă trusă de dălți profesionale, am început sculptura artistică. La început, am realizat basoreliefuri din lemn cu care am participat la expozițiile din acea perioadă (1986-1989). În lucrările mele, reprezentam țăranul român cu tradițiile, obiceiurile și sărbătorile lui, ele fiind apreciate și premiate. Lucrările erau catalogate în genul artei naive și am început să fiu invitat la numeroase târguri de meșteșuguri populare care s-au organizat după anul 1990. Așa am început să fac tot felul de lucrări în lemn, de uz pastoral (găvane, căuce), de uz casnic (linguri, solnițe, sărărițe, fuse de tors), obiecte de cult (pecetare, icoane, crucifixe). Nu după multă vreme, am început să fac lucrări monumentale, atât de artă plastică, cât și de artă populară (porți maramureșene și troițe). De învățat, am învățat mai mult singur, urmărind însă prin muzee lucrările înaintașilor.”
Șerban Nicolae: La RuralFest am participat și anul trecut. Fiind plăcut impresionat de organizare, am revenit cu drag și anul acesta. Consider că această manifestare este un bun prilej pentru vizitatori de a conștientiza că în lumea satului se găsesc valori care trebuie prețuite. Pentru meșteșugari este o ocazie de a se reîntâlni și de a face schimb de opinii.
Opt ambasade, 80 de producători şi 41 de meşteşugari au participat duminică, 20 septembrie 2015, la cea de-a doua ediție a RuralFest, un eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu Primăria Municipiului București.
”Cu cât cumpăraţi produse mai tradiţionale, mai sănătoase, mai prietenoase cu mediul – şi asta de multe ori înseamnă că ele trebuie să fie produse cât mai aproape de casă, cu atât daţi o şansă satului românesc să se dezvolte”, a spus, la deschiderea evenimentului, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a spus că în mediul rural mai sunt multe lucruri de făcut, dar că “România a făcut un real progres în ceea ce înseamnă produsele tradiţionale, produsele ecologice“. ”RuralFest sau Satul din mijlocul oraşului este un eveniment care vrea să refacă legătura dintre locuitorii de la oraş și satele românești autentice, cu tradițiile, obiceiurile și poveștile fiecărei regiuni.” a mai declarat Daniel Constantin, pe contul său de facebook.
Pe şoseaua Kiseleff, între Piaţa Victoriei şi strada Arhitect Ion Mincu, erau zeci de standuri împărțite pe zone (Moldova și Bucovina, Oltenia și Muntenia, Transilvania, Dobrogea și Maramureș), cu produse tradiționale, pe la care s-au perindat, de-a lungul zilei, zeci de mii de oameni. Părinți cu copii de-o șchioapă, în cărucioare sau în brațe, vârstnici, dar și tineri. Mulți tineri. Cozi uriașe la standurile cu bere artizanală, înghețată naturală în butoi, fasole cu cârnați și sărmăluțe cu mămăligă, plăcintă cu brânză, cozonaci, prăjituri de casă din Maramureș, cârnați și slănină afumată, pește, ”legume fericite”, vin și must. N-au lipsit nici atelierele pentru copii: ateliere de ornat turtă dulce, ateliere de pictat obiecte din ceramică, ateliere de olărit, dar și miniferma cu animale și păsări din gospodărie.
Meșteșugarii și producătorii erau dornici să-ți povestească din tainele realizării produselor lor, fie că era vorba despre costume populare, trăistuțe și podoabe, covoare vegetale, lemn sculptat, olărit, vase din ceramică, icoane pe sticlă, păpuși, fie dulcețuri, gemuri și alte produse tradiționale. Unii meșteri populari erau pentru prima dată la RuralFest, alții participau la toate târgurile de profil. ”Este a doua oară când particip la RuralFest, dar nu merg și la alte târguri. Îmi este foarte greu, distanța e mare…” mi-a mărturisit Ana Andreică, creator de costume populare din Călinești, Maramureș.


