”Nimic nu se compară cu o sală plină de oameni zâmbind ca urmare a ce s-a întâmplat pe scenă.”
Marius Matache, muzician, blogger si cercetător în chimia mediului. 15 ani de carieră muzicală, 15 concerte în 15 orașe din România.
Au trecut deja 6 ani de la primul nostru interviu şi de la lansarea primului tău album “Hoinar prin Piaţa Matache”. Ce ai mai făcut, Marius, în această perioadă?
Marius Matache: Am călătorit foarte mult, din toate motivele posibile – cu proiectele de cercetare, cu muzica, cu proiecte legate de online sau pur și simplu în vacanță. Anul trecut, muzica a devenit principala mea sursă de venit, ceea ce înseamnă, automat, că am cântat foarte mult, iar kilometrajul mașinii mele confirmă acest fapt. Cred că, în cei 15 ani, am reușit să devin un muzician bine conturat, cu un stil propriu, am reușit să îmi formez o comunitate (mai mare sau mai mică) de fani, am reușit să conving un număr suficient de mare de oameni care organizează concerte (cluburi, festivaluri etc.) că pot furniza un act artistic de calitate.
Am două albume scoase, al treilea este aproape gata (va apărea, cel mai probabil, la sfârșitul toamnei), e vorba despre un album cu piese de iarnă la care visez de mulți ani. Și mi se pare firesc să apară în acest an aniversar.
În ultimii doi ani, am lucrat mult la promovarea muzicii folk prin proiecte cu școli și licee, încerc să sprijin tinerii artiști să își găsească drumul prin industria muzicală, scriu pe ForeverFolk și încerc să îi promovez și să îi educ. Pentru că e clar că suntem într-un con de umbră accentuat și, dacă nu facem ceva, sunt șanse mari să devenim extincți. Învăț încontinuu, experimentez în permanență (vezi participarea la Festivalul Internațional al Statuilor Vivante din 2017), încerc să vin mereu cu ceva nou și să îmi lărgesc baza de fani.
15 ani de carieră muzicală şi un turneu naţional prin 15 oraşe. Cât de greu este să organizezi un astfel de turneu? Îţi mai aminteşti primul concert?
Marius Matache: Primul concert a fost o întâmplare, am ajuns total întâmplător în Big Mamou, unde avea loc o seară cu open microphone. După 2 ore aveam antamat primul concert din viața mea, ce avea loc pe 8 aprilie 2004. Nu bănuiam atunci ce va urma, unde voi ajunge, dar a fost, fără îndoială, de bun augur. Am luat-o pas cu pas, încă un concert și încă unul, un festival, prima oară într-un studio. Nu mi-am făcut niciodată planuri pe termen lung, dar uitându-mă înapoi, îmi dau seama că fiecare etapă a fost absolut necesară. Nimeni nu cântă direct pe stadion.
Organizarea turneului nu e deloc ușoară, mai ales când ești artist independent și, în același timp, PR, tour manager, social media specialist și încă vreo câteva joburi pe care momentan nu mi le amintesc. Apar multe probleme (doar azi, cu 3 zile înainte, au apărut două situații nedorite cu două dintre concertele din turneu) și trebuie să găsești soluții – un club nu are sonorizare, altul nu se ocupă de promovare, unul nu pune nici măcar un afiș la intrare, în altul nu se vând bilete. Ți le asumi, cauți ajutor la prieteni, încerci să mergi mai departe, încerci să nu te lași afectat de eșecurile inerente.
Când vrei 15 concerte în 15 orașe, trebuie să fii foarte eficient la planificarea timpului, mai ales când mai faci și altele. Trebuie să fii maleabil, să te mulezi pe cerințele și planurile organizatorilor.
Dacă ai avea ocazia să cânţi alături de o figură legendară a muzicii, aceasta ar fi…
Marius Matache: Aici e complicat de răspuns cu un singur nume. Evident, Phoenix ar fi în fruntea listei, i-am divinizat încă din copilărie; dintre artiștii străini, mi-aș dori să cânt cu Mark Knopfler sau Sting, dar nici un jam session cu Brian May sau un acoustic live cu Gregory Porter nu ar fi de lepădat, au contraire.
Ipotetic vorbind, priveşti pe geam… plouă mărunt în Bucureşti. Mai ales că “Azi plouă” este chiar titlul unei piese din repertoriul tău. Ce muzică auzi?
Marius Matache: Cel mai probabil un playlist Nicu Alifantis, un specialist în intemperii muzicale – Ploaie în luna lui Marte, Rar, Ea și ploaia. Plus Ploaia lui Vali Sterian. Sau niște jazz, care să mă liniștească total.
Ai avut două proiecte – InformART – educație culturală informală pentru publicul de mâine şi Educație și cultură prin cântec și vers. Care a fost scopul derulării acestora? Dar concluziile de final?
Marius Matache: Am realizat acum ceva vreme că noua generație știe foarte puțin despre muzica folk. Și pentru că așteptarea nu rezolvă starea de fapt, am considerat că este necesar să facem ceva. Și împreună cu câțiva colegi de breaslă (Teddy Tudoroiu și Sorin Poclitaru, în special) am reușit să mergem în școli și licee din sectorul 3 doi ani la rând.
E multă muncă, de la faza de scriere a proiectului, trecând prin implementarea lui, probleme de lichidități și tot așa. Dar în final merită, pentru că ajungi la un public la care altfel e foarte greu să ajungi, nefiind un gen comercial prezent pe canalele de media importante.
Ambele proiecte au fost realizate printr-o finanţare nerambursabilă de la Primăria Sector 3 şi se ştie că este foarte greu să faci un proiect de o asemenea amploare fără o susţinere financiară serioasă. Dacă ai avea bani suficienţi, ce proiect ţi-ar mai plăcea să derulezi?
Marius Matache: Aici e greu de răspuns, că am multe idei. Dar una dintre ele se referă la a merge și a face spectacole în mediul rural – acele comunități au parte de foarte puține acte culturale, de cele mai multe ori muzică populară. Aș scoate albume colective cu tineri artiști, aș extinde proiectele cu școli la nivel național, poate chiar aș încerca să pun la punct o disciplină opțională pentru școli.
Au avut aceste proiecte legătură cu decizia ta de a sprijini câțiva tineri artiști, prin ocazia de a cânta în deschiderea concertelor din cadrul turneului Marius Matache – 15 ani? Care sunt criteriile de selecţie a acestora?
Marius Matache: Proiectele au avut și o componentă educativă și anume spectacole în licee, în care liceenii aveau ocazia să își manifeste talentul, dar și workshopuri pentru tineri muzicieni cu oameni din industria muzicală (Anca Lupeș, Valentin Panduru, Victor Panfilov). Încerc să le ofer ocazia tinerilor artiști să facă mai puține greșeli decât mine la vârsta lor, să le ofer oportunitatea de a cânta, pentru că, la vârsta lor, este lucrul de care au nevoie.
La fel și în turneu, încerc să iau tineri alături de mine la concerte, pentru a le da ocazia să fie descoperiți de oameni la care poate atfel nu ar reuși să ajungă. Cel mai important criteriu este să își dorească ei să cânte alături de mine. Am hotărât să iau doi tineri în fiecare concert, la Petroșani am avut doi – Luminița Donisă și Sergiu Pârvulescu, la concertul de pe 21, din Cluj, am doi – Șerban Goșa și Vlad Vancea, la Dorohoi am deja doi, Petra Cozma și Teodor Ștefan, iar la Onești, unul, pe Radu Comănescu.
În Bucureşti vei avea concert pe 8 aprilie, la şcoala 95. De ce ai ales un spaţiu atipic – o şcoală şi nu o sală de concerte sau un altfel de spaţiu clasic, dedicat concertelor?
Marius Matache: În 2018 am implementat un proiect în sectorul 3 ce a implicat 8 școli din sectorul 3, una dintre ele fiind chiar școala gimnaziala nr. 95. Am fost primiți cu atâta căldură în școală, încât era clar că vom colabora mai mult decât o simplă vizită. Dovadă că am plecat la 4 dimineața din Bacău pentru a cânta două piese la deschiderea anului școlar 2018/2019.
În plus, de 20 de ani lucrez într-o altfel de școală (la Universitatea din București), sunt legat ireversibil de sistemul educațional.
Școala nr. 95 este situată la 3 minute pe jos de blocul unde locuiesc de 15 ani, am realizat că am început să cânt la modul serios la doar o lună de la mutarea în cartier. Și uite așa mi-am dat seama că vreau să cânt pentru oamenii din jurul meu – la propriu și la figurat. În plus, foarte mulți din apropiații mei au legătură cu zona – Teddy, Radu, Mariana locuiesc în zonă, la fel Chinezu (unul din oamenii care m-au ajutat constant), alții lucrează aproape, băieții de la Cappucino Story au promis că încearcă să ajungă, vreau să invit câțiva din vecinii de bloc, pentru că nu m-au văzut niciodată cântând.
Concertul nu este cu bilete, ci pe bază de apartenență la comunitate: a școlii și a muzicianului Marius Matache. Îmi doresc să fie alături de mine oamenii care m-au susținut în toți acești 15 ani.

Dacă tot vorbeşti despre comunitate, dintre toate concertele susţinute până acum, în ce oraş te-ai simţit cel mai bine şi unde comunitatea a fost aproape de sufletul tău?
Marius Matache: E greu să aleg un singur oraș, sunt atâtea orașe unde oamenii te fac să te simți artist. Dar nu pot să nu remarc faptul că orașele mici sunt mult mai dornice de spectacole și aș menționa aici Dorohoi, Onești, Mediaș, orașe unde pot spune că am avut parte, în cei 15 ani, de multe surprize foarte plăcute. Există și reversul medaliei, orașe în care am reușit spectacole foarte frumoase, dar unde n-am mai ajuns după primul spectacol.
Până la urmă, reușita unui spectacol e dată de oamenii care vin să te vadă și să te asculte; oricât de bine ai cânta și oricât de grandios ar fi spectacolul, dacă nu ai cui să cânți, efortul e inutil. Nimic nu se compară cu o sală plină de oameni zâmbind ca urmare a ce s-a întâmplat pe scenă.
Dacă ar fi să reiei o seară din cariera ta, care ar fi aceasta?
Marius Matache: E foarte greu, sunt multe seri memorabile, lansările celor două albume, recitalul de pe stadionul Arcul de Triumf din deschiderea meciului România – Uruguay, două dintre recitalurile de la Gura Humorului și mai sunt.

Spectacolul Comunitate are loc pe 8 aprilie 2019, ora 19.30, în sala de festivități a Școlii gimnaziale nr. 95.
Pe Marius Matache îl puteți urmări pe:
- pagina de Facebook Marius Matache Oficial
- YouTube