Centrul European al Consumatorilor România – ECC Romania, alături de celelalte 28 de centre din Uniunea Europeană plus Islanda și Norvegia, se ocupă de achizițiile de bunuri și servicii realizate pe teritoriului Uniunii Europene. În schimb, dacă este vorba de un comerciant din afara UE, Rețeaua ECC-Net nu se mai poate implica în soluționarea pe cale amiabilă a problemei tale.
Însă atunci când cumperi dintr-un stat din afara UE, sunt aplicabile alte reguli, de exemplu trebuie să plătești taxe vamale. Valoarea acestora depinde de statul de unde comanzi.
Mai mult, când cumperi din afara Uniunii Europene, legislația acesteia privind protecția consumatorilor nu se aplică. De exemplu, nu este sigur dacă îți poți anula comanda. Prin urmare, este foarte important să afli mai multe despre politicile vânzătorului. Încearcă să obții informații despre politica de tratare a reclamațiilor și răspunderea comercianților în privința produselor defecte. Perioada de timp pentru care un comerciant răspunde pentru un produs (garanție) este diferită de la stat la stat. De asemenea, ar fi bine să afli dacă există o garanție și dacă aceasta este aplicabilă pe teritoriul României. În caz contrar, ar fi bine să te orientezi spre un comerciant din UE.
Irina Bartolomeu
Irina Bartolomeu
Jurnalist, Blogger & Social Media Specialist. Din 2007 scriu despre campanii, acțiuni, evenimente, povești și oameni faini. Idei pe verticală. Mai multe despre mine, aici.
În 2016, data de 3 noiembrie reprezintă Ziua europeană a egalității salariale, adică data începând cu care femeile din Europa nu mai sunt plătite pentru munca depusă, din cauza diferenței de salarizare dintre sexe.
Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalității salariale (3 noiembrie), în România, diferența de salarizare orară brută dintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă. Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce privește diferența anuală dintre câștigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași tendință de 39,8%.
Fondul European pentru Investiţii Strategice, cunoscut drept „Planul Juncker”, este destinat exclusiv finanţării proiectelor private și a parteneriatelor public-private, scopul fiind generarea investițiilor publice și private în sectoare precum infrastructura, transportul, IMM-urile, educația, energia, stimularea băncilor și, implicit, crearea a noi locuri de muncă. Însă, conform unei statistici realizate în luna mai a.c., România nu avea niciun proiect aprobat de Comisia Europeană. Guvernul Ponta trimisese o serie de proiecte mici, majoritatea legate de infrastructură, dar niciun proiect n-a fost acceptat, deoarece finanțarea prin Planul de investiții strategice Juncker nu acoperă și proiectele guvernamentale. În schimb, Italia, Franța, Marea Britanie și Spania figurează printre țările cu cele mai multe proiecte aprobate în domeniul transporturilor, al energiei și al economiei digitale.
Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, a declarat ieri (4 octombrie a.c.), într-o postare [1] pe pagina sa de Facebook, că sunt bani disponibili pentru comunitățile locale pentru a-și contura propriile strategii de dezvoltare, că încurajează înființarea de Grupuri de Acțiune Locală și că le sprijină pe cele deja existente pentru a se implica în conturarea planurilor de dezvoltare locală și regională. Acestea vor fi elaborate prin participarea directă a oamenilor și nu vor mai fi decise doar de autoritățile locale. Cele mai bune strategii vor fi apoi finanțate cu bani europeni – peste 100 de milioane de euro.
Astă-vară, mi-am inundat vecinul din apartamentul de dedesubt. Desigur, involuntar. Una dintre țevile de căldură din baia mică a cedat și omul s-a trezit cu baia inundată. Baia noastră mică nu mai fusese de mulți ani folosită. Era un fel de cea de-a doua debara, fiindcă debaraua propriu-zisă era plină până la refuz. În noaptea aceea, a trebuit să desființez ”debaraua” din baie ca să pot ajunge la țeava buclucașă. Atunci am constatat că și cea de-a doua țeavă picura încetișor. Oroare. Oprește apa de pe toată coloana, cheamă instalatorul și rezolvă. Nu s-a rezolvat chiar atât de ușor. Ca să schimbi țeava, trebuia să înlocuiești întreaga coloană de țevi din toate băile mici, fiindcă așa fusese construit blocul: prost. Ultima oară când se schimbaseră coloanele de țevi se întâmplase în urmă cu 20 de ani; se înlocuiseră toate, mai puțin cele din băi (neschimbate de când s-a construit blocul, în 1963). Era cazul unei adunări de bloc, dar… era vară, mulți plecați în concedii, iar cei rămași, bătrânii, prea greu de convins de utilitatea schimbării unor țevi din băi folosite ca și la noi, pe post de debara. ”De ce să le schimb dacă nu tot nu folosesc baia mică?”, mi-a spus bătrâna vecină de pe palier.
Jocurile Paralimpice reprezintă Jocurile Olimpice pentru persoanele cu dizabilități. Prima participare a României la Jocurile Paralimpice a fost în 1972, la Heidelberg (Germania), iar următoarea, abia după 24 de ani, în 1996, la Atlanta (SUA). România a obținut trei medalii în istoria Jocurilor Paralimpice, toate fiind câștigate de Eduard Carol Novak, la ciclism. El a câștigat medalia de aur la Jocurile Paralimpice de la Londra (2012) și două medalii de argint.
SocialMediaToday a creat două infografice despre cele mai discutate subiecte (la nivel mondial) în social media ref. Jocurile Olimpice de la Rio 2016.
