Tag:

Comisia Europeana

Mădălin Blidaru: ”Principalul avantaj al unei burse Erasmus ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic.”

by Irina Bartolomeu 31/03/2017

În 2017, Europa aniversează 30 de ani de Erasmus, cel mai mare program de schimb de studenți din lume. După numai un an de la crearea sa (9 ianuarie 1987), peste 3200 de studenți din 11 țări beneficiaseră de schimburi de studii.
În ceea ce privește România, 35.000 de studenți au beneficiat de programele Erasmus din 2007 până în 2014, cei mai mulți provenind din Iași, Cluj, București, Brașov și Timișoara; principalele țări pentru care au optat au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.
Din 2014, sub Erasmus+, Uniunea Europeană a reunit toate planurile curente ale Comisiei Europene în ceea ce privește educația, formarea, tineretul și sportul: Comenius – programe din domeniul educației școlare, Erasmus – învățământul superior, Leonardo da Vinci – educația și formarea profesională, Grundtvig – destinat învățământului pentru adulți, Tineretul în acțiune – învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet – dedicat studiilor privind Uniunea Europeană, Erasmus Mundus – orientat spre globalizarea educației europene, deschis și cetățenilor din afara UE.
Comisia Europeană a anunțat că, până în 2020, Erasmus+ va sprijini peste două milioane de studenți din toate universitățile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesioniști și studenți interesați de educație și formare profesională, și jumătate de milion de voluntari și tineri.

31/03/2017 0 comment

Politici Europene

Guest Post: În mijlocul evenimentelor

by Irina Bartolomeu 06/02/2017

Text scris de George Gurescu

Să spargem câteva mituri încă de la început. Un stagiu la una dintre instituțiile europene nu înseamnă să alergi după un șef care nu-ți oferă pic de atenție, să faci pe-a secretarul/a sau să pierzi timpul la un birou, așteptând să treacă cele cinci luni.

Față de România, stagiile fac parte din cultura organizațională a Bruxellesului, ba chiar din bunul mers al instituțiilor, iar rolurile lor sunt bine definite, astfel că niciun stagiar nu se va trezi ca un student la Facultatea de Jurnalism din București, mergând prin redacții în căutarea unui șef care le va semna o adeverință anemică de practică.

Primul contact cu mediul european a fost în 2011, prin admirabilul program coordonat de Freedom House (Bursele europene Jurnaliștii în dialog). Am continuat – în timpul masterului – cu un stagiu în Cardiff, la European Documentation Centre, iar în 2014 am începutul stagiul de cinci luni la Consiliul Uniunii Europene (practic, ești un stagiar al Secretariatului General, pentru că vei lucra pentru Consiliul UE sau pentru Consiliul European – două chestii diferite).

La fel ca la soră-sa de peste drum de Rue de la Loi – Comisia Europeană – stagiul durează cinci luni, sunt câte două sesiuni pe an, iar suma lunară pe care o primești e de circa 1000 și ceva de euro . Majoritatea instituțiilor europene și internaționale au astfel de programe, iar în funcție de preferințe și studii, poți să aplici la Banca Europeană, Parlamentul European, Serviciul European de Acțiune Externă, NATO, etc.

Ca să te înscrii la un stagiu, trebuie să parcurgi cam aceiași pași (completat formular, scrisoare de motivație) iar apoi vei primi un semnal de la ei, cum că ai fost acceptat sau nu. La Comisie e un pic mai tricky, pentru că nu ești acceptat din prima, ci ești pus pe o listă de rezervă, iar de acolo te vor suna membrii din diverse departamente să mai facă un mini interviu telefonic cu tine.

Când am aplicat în 2013, am fost acceptat de ambele instituții, însă cum cei de la Consiliu au fost mai prompți, nu m-am mai chinuit să-mi fac lobby la Comisie (ca să fii sigur că vei primi un loc după ce ai ajuns pe lista de rezervă, ar trebui să contactezi la rândul tău birourile unde ai vrea să lucrezi). În plus, departamentul în care am fost plasat – Biroul de presă – era fix ce aveam nevoie; iar dacă e să privesc retrospectiv, a fost mai bine că am ales Consiliul pentru că apuci să-ți cunoști ceilalți colegi stagiari mult mai bine, pentru că suntem doar 80 (parcă) și nu câteva sute, așa cum se întâmplă la Comisie.

Atât pentru mine, cât și pentru ceilalți colegi, responsabilitățile pe care ni le-au dat au fost foarte bune, poate chiar la același nivel cu angajații, așa că nu a existat acel sentiment de discriminare sau dat la o parte când se discută „chestii serioase” în departament. E de menționat că afli în ce Departament/ birou vei lucra încă de când primești răspunsul, astfel că te poți obișnui cu acest gând încă dinainte să pleci din țară.

La fel ca-n orice organizație, gradul de „dinamism” din birou diferă de la department la departament; eu am avut marele noroc că am lucrat într-unul dintre cele mai fierbinți locuri – Biroul de presă – și am fost în mijlocul evenimentelor.

Iar evenimente au fost destule. 2014 a fost anul în care Rusia a intervenit militar în Ucraina, în Orientul Mijlociu a apărut organizația teroristă Stat Islamic, iar în Europa au fost alegeri pentru Parlamentul European. Dacă în timpul unui stagiu la Consiliu, ai parte cam de două summituri (Consilii europene), în perioada mea au fost cam cinci, plus alte summituri majore ca UE-SUA, UE-Africa și G7 – prima întâlnire în acest format după excluderea Rusiei.

În cele cinci luni petrecute acolo, eu mi-am împărțit timpul între trei birouri. Dimineața lucram la biroul de monitorizare, unde scriam press clippings pe anumite subiecte (și acum îmi aduc aminte cum a crescut numărul articolelor despre Isis, de la două trei mențiuni amărâte, până la teancuri).

După amiaza mă mutam în biroul de presă, unde făceam diverse rapoarte, monitorizări, arhivări. În timpul summiturilor, lucram cu echipa de la TV Newsroom (serviciul video-foto pentru presă al Consiliului), unde ajutam echipa de filmare – era o dată să scap microfonul în capul lui Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant pentru politică externă și securitate – pregăteam diferite materiale pentru a fi urcate pe site și lucram cu contul lor de Twitter. De asemenea, mai mergeam după președintele Băsescu – la acea vreme – unde luam notițe de la conferința pe care o ținea după fiecare summit.

În fine, în toate cele cinci luni, Consiliul organizează și alte activități în paralel, cum ar fi vizite de studiu la Luxemburg și Strasbourg, la instituțiile de acolo. Astfel că apuci să ai o privire de ansamblu asupra întregului aparat decizional comunitar.

Bruxelles e un oraș cochet, pe care îl vei putea cunoaște destul de bine în cele cinci luni. În plus, în weekend foarte bine poți lua trenul ca să cunoști și celelalte regiuni. Dacă ai chef, poți ajunge și în Olanda sau Franța, că-s destul de aproape, iar uneori găsești oferte foarte bune de călătorie.

A, bineînțeles, nu uitați să beți cât mai multă bere!

Text și fotografii George Gurescu

—————————————————————————————————————————————————————————

Notă:

Sunt câteva instituții europene care organizează stagii pentru tinerii cu studii universitare și postuniversitare. Scopul acestor stagii este de a facilita înțelegerea obiectivelor, a proceselor și a politicilor UE.

Banca Centrală Europeană. Absolvenți de studii universitare în economie, finanțe, statistică, administrarea afacerilor, drept, resurse umane sau traducere. Candidați eligibili: cetățeni ai UE care au terminat cel puțin primul ciclu de studii universitare și au obținut diploma aferentă. Durata: 3-12 luni. Locația: Frankfurt pe Main.

Banca Europeană de Investiții. Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: absolvenți de studii universitare cu mai puțin de un an de experiență profesională. Durata: 1-5 luni. Locația: în special la Luxemburg.

Comisia Europeană. Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: absolvenți de studii superioare care au urmat un ciclu universitar de minim 3 ani (cel puțin titulari ai unei diplome de licență). Durata: 5 luni. Locația: Bruxelles, Luxemburg, capitale ale statelor membre, delegații ale Comisiei în țări terțe.

Comitetul Economic și Social European. Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: absolvenți universitari care au urmat cel puțin trei ani de studii superioare. Durata: 5 luni. Locația: Bruxelles.

Comitetul Regiunilor. Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: candidați dintr-un stat membru sau dintr-o țară candidată oficial la aderare, care au absolvit cel puțin primul ciclu de studii universitare și sunt titulari ai diplomei aferente. Durata: 5 luni. Locația: Bruxelles.

Consiliul Uniunii Europene. Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: cetățeni ai UE care au terminat cel puțin primul ciclu de studii universitare și au obținut diploma aferentă. Durata: 5 luni. Locația: Bruxelles.

Curtea de Conturi Europeană. Diplomă universitară sau cel puțin 4 semestre de studii universitare într-un domeniu relevant pentru Curtea de Conturi. Candidați eligibili: persoane care au obținut o diplomă de licență recunoscută sau care au urmat cel puțin patru semestre de studii universitare într-un domeniu relevant pentru Curtea de Conturi (audit/budget, contabilitate/administrație, resurse umane/traducere/comunicare, relații internaționale/drept). Durata: maxim 5 luni. Locația: Luxemburg.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Absolvenți de studii universitare cu licență în drept sau științe politice. Candidați eligibili: absolvenți ai facultăților de drept sau științe politice (specializare drept). Durata: 5 luni. Locația: Luxemburg.

Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (Fusion for Energy). Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: absolvenți de studii superioare care au urmat un ciclu universitar de minim 3 ani (cel puțin titulari ai unei diplome de licență). Durata: 4-9 luni. Locația: Barcelona (Spania), Garching (Germania) sau Cadarache (Franța).

Ombudsmanul European. Absolvenți de studii universitare specializați în drept. Candidați eligibili: absolvenți de studii universitare licențiați în drept, aflați într-o etapă avansată de formare profesională sau de cercetare în domeniul dreptului comunitar. Durata: minim 4 luni. Locația: Strasbourg, Bruxelles.

Parlamentul European. Absolvenți de studii universitare. Candidați eligibili: absolvenți de studii universitare. Durata: 5 luni. Locația: Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg, birourile de informare din statele membre.

Serviciul European de Acțiune Externă. Absolvenți de studii postuniversitare (diplomă de licență sau doctor). Candidați eligibili: candidați care au obținut o diplomă universitară echivalentă cu cel puțin o diplomă de master, într-un domeniu relevant pentru activitățile delegațiilor UE (cel puțin 4 ani de facultate). Durata: 9-18 luni. Locația: Delegații UE.

Timelapse de la Centrul de presă – Consiliul Uniunii Europene, 21.10.2016, Bruxelles:

06/02/2017 0 comment

Politici Europene

Comisia Europeană propune norme de protecție la un nivel ridicat a vieții private pentru toate comunicațiile electronice și norme actualizate de protecție a datelor pentru instituțiile UE

by Irina Bartolomeu 14/01/2017

Comisia Europeană propune o nouă legislație pentru a asigura o protecție mai bună a vieții private în comunicațiile electronice, oferind, în același timp, noi oportunități de afaceri.

Măsurile prezentate astăzi vizează actualizarea normelor actuale, prin extinderea domeniului lor de aplicare la toți furnizorii de comunicații electronice. De asemenea, acestea urmăresc să creeze noi posibilități de prelucrare a datelor aferente comunicațiilor și să consolideze încrederea și securitatea pe piața unică digitală — un obiectiv-cheie al Strategiei privind piața unică digitală. Totodată, proiectul aliniază normele privind comunicațiile electronice la noile standarde de nivel mondial din Regulamentul privind protecția generală a datelor al UE. De asemenea, Comisia propune noi norme care să asigure că, atunci când sunt prelucrate date cu caracter personal de către instituțiile și organismele UE, viața privată este protejată la fel ca în statele membre în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor și stabilește totodată o abordare strategică a problemelor privind transferurile internaționale de date cu caracter personal.

Prim-vicepreședintele Timmermans a declarat: „Propunerile noastre vor completa cadrul UE de protecție a datelor. Acestea vor asigura protecția vieții private în comunicațiile electronice prin norme actualizate și eficace, precum și faptul că instituțiile europene vor aplica aceleași standarde înalte pe care le așteptăm de la statele noastre membre.”

Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil de piața unică digitală, a declarat: „Propunerile noastre vor asigura încrederea în piața unică digitală pe care cetățenii o așteaptă. Vreau să fie asigurată confidențialitatea comunicațiilor electronice și protecția vieții private. Proiectul nostru de Regulament privind confidențialitatea și comunicațiile electronice asigură un echilibru optim, oferind un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și, în același timp, posibilitatea pentru întreprinderi de a inova.”

Vĕra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Legislația europeană privind protecția datelor adoptată anul trecut prevede standarde înalte în beneficiul atât al cetățenilor UE, cât și al întreprinderilor. Astăzi stabilim, de asemenea, strategia noastră pentru a facilita schimburile internaționale de date în economia digitală mondială și pentru a promova standarde înalte de protecție a datelor în întreaga lume.”

O mai bună protecție online și noi oportunități de afaceri

Propunerea de Regulament privind viața privată și comunicațiile electronice va spori protecția vieții private a cetățenilor și va oferi noi oportunități pentru întreprinderi.

Noi actori: 92 % dintre cetățenii europeni declară că este important ca email-urile și mesajele lor online să rămână confidențiale. Cu toate acestea, actuala Directivă asupra confidențialității și comunicațiilor electronice se aplică numai operatorilor de telecomunicații tradiționale. Acum, normele referitoare la protecția vieții private vor acoperi și noi furnizori de servicii de comunicații electronice, cum ar fi WhatsApp, Facebook Messenger, Skype, Gmail, iMessage sau Viber.
Norme mai stricte: Prin actualizarea directivei actuale printr-un regulament direct aplicabil, toți cetățenii și toate întreprinderile din UE vor beneficia de același nivel de protecție a comunicațiilor lor electronice.Întreprinderile vor beneficia, de asemenea, de un set unic de norme la nivelul UE.
Conținutul comunicațiilor și metadatele: Protecția vieții private va fi garantată atât în ceea ce privește conținutul, cât și metadatele provenite din comunicațiile electronice (de exemplu, timpul și locul unui apel). Ambele au o componentă de un înalt grad de confidențialitate și, în conformitate cu normele propuse, va fi necesară anonimizarea sau ștergerea acestora dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul, cu excepția cazului în care aceste date sunt necesare, de exemplu, pentru facturare.
Noi oportunități de afaceri: Odată ce s-a obținut consimțământul pentru ca datele aferente comunicațiilor, conținutul și/sau metadatele să fie prelucrate, operatorii de servicii de telecomunicații tradiționale vor avea mai multe oportunități de a utiliza date și de a presta servicii suplimentare. De exemplu, aceștia ar putea produce hărți termice care să indice prezența persoanelor fizice, pentru a le fi de folos autorităților publice și companiilor de transport atunci când dezvoltă noi proiecte de infrastructură.
Norme mai simple în ceea ce privește cookie-urile: Va fi simplificată așa-numita „dispoziție privind cookie”, care a avut drept rezultat un număr exagerat de mare de solicitări ale consimțământului utilizatorilor de internet. Noile norme le vor permite utilizatorilor să își păstreze controlul asupra setărilor proprii, oferind o modalitate facilă de a accepta sau de a refuza urmărirea cookie-urilor și a altor identificatori în cazul riscurilor legate de viața privată. Propunerea clarifică faptul că nu este nevoie de consimțământ pentru cookie-urile care nu aduc atingere vieții private și care îmbunătățesc experiența online (de exemplu, pentru a-și reaminti istoricul achizițiilor efectuate). Cookie-urile instalate pe un site web vizitat care țin evidența numărului de vizitatori ai site-ului web respectiv nu vor mai necesita obținerea consimțământului.
Protecția împotriva mesajelor spam: Propunerea de astăzi interzice comunicațiile electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace, de exemplu prin e-mail-uri, SMS-uri și, în principiu, și prin apeluri telefonice, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul. Statele membre pot opta pentru o soluție care le conferă consumatorilor dreptul de a refuza primirea unor apeluri vocale în scopuri de marketing, de exemplu prin înregistrarea numărului lor pe o listă a numerelor care nu pot fi apelate. Persoanele care efectuează apeluri în scopuri de marketing vor trebui să își afișeze numărul de telefon sau să folosească un prefix special care indică un apel în scopuri de marketing.
Asigurarea cu mai multă eficacitate a respectării legii: Responsabilitatea asigurării respectării normelor de confidențialitate prevăzute în regulament va reveni autorităților naționale de protecție a datelor.

Norme de protecție a datelor pentru instituțiile și organismele UE

Propunerea de regulament privind protecția datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele europene vizează alinierea normelor existente, care datează din 2001, la normele mai recente și mai stricte prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor din 2016. Orice persoană ale cărei date cu caracter personal sunt prelucrate de către instituțiile sau agențiile UE va beneficia de standarde de protecție mai ridicate.

Protecția datelor la nivel internațional

Comunicarea propusă stabilește o abordare strategică pentru problema transferurilor internaționale de date cu caracter personal, care va facilita schimburile comerciale și va promova o mai bună cooperare în materie de asigurarea a respectării legii, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor. Comisia se va implica în mod proactiv în discuțiile privind luarea unor „decizii privind caracterul adecvat” (care să permită circulația liberă a datelor cu caracter personal către țări cu norme de protecție a datelor „echivalente în ceea ce privește aspectele principale” cu cele din UE) cu parteneri comerciali importanți din Asia de Est și de Sud-Est, începând cu Japonia și Coreea în 2017, dar și cu țările interesate din America Latină și din vecinătatea Uniunii Europene.

În plus, Comisia va valorifica, de asemenea, pe deplin alte mecanisme oferite de noile norme ale UE de protecție a datelor – Regulamentul general privind protecția datelor și Directiva privind poliția – pentru a facilita schimburile de date cu caracter personal cu alte țări terțe în cazul cărora nu se poate ajunge la decizii privind caracterul adecvat.

De asemenea, Comunicarea menționează încă o dată faptul că, în continuare, Comisia va promova dezvoltarea unor standarde ridicate de protecție a datelor pe plan internațional, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral.

Următoarele etape

Prin prezentarea propunerii de astăzi, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să lucreze rapid și să asigure adoptarea fără probleme a acestor propuneri până la data de 25 mai 2018, data intrării în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor. Aceasta intenționează să ofere cetățenilor și întreprinderilor un cadru juridic complet și de sine stătător pentru protecția vieții private și a datelor în Europa până la acea dată.

Împreună cu propunerile prezentate astăzi, Comisia a prezentat și o comunicare menită să dea un impuls economiei bazate pe date. Informații suplimentare puteți găsi aici.

Pentru informații suplimentare

14/01/2017 0 comment

opinii si analize Politici Europene

Planul Juncker și temerile potențialilor investitori

by Irina Bartolomeu 30/10/2016

Fondul European pentru Investiţii Strategice, cunoscut drept „Planul Juncker”, este destinat exclusiv finanţării proiectelor private și a parteneriatelor public-private, scopul fiind generarea investițiilor publice și private în sectoare precum infrastructura, transportul, IMM-urile, educația, energia, stimularea băncilor și, implicit, crearea a noi locuri de muncă. Însă, conform unei statistici realizate în luna mai a.c., România nu avea niciun proiect aprobat de Comisia Europeană. Guvernul Ponta trimisese o serie de proiecte mici, majoritatea legate de infrastructură, dar niciun proiect n-a fost acceptat, deoarece finanțarea prin Planul de investiții strategice Juncker nu acoperă și proiectele guvernamentale. În schimb, Italia, Franța, Marea Britanie și Spania figurează printre țările cu cele mai multe proiecte aprobate în domeniul transporturilor, al energiei și al economiei digitale.

30/10/2016 0 comment

antreprenoriat opinii si analize Politici Europene RomâniaPlus

Fonduri europene pentru comunitățile locale

by Irina Bartolomeu 05/10/2016

Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, a declarat ieri (4 octombrie a.c.), într-o postare [1] pe pagina sa de Facebook, că sunt bani disponibili pentru comunitățile locale pentru a-și contura propriile strategii de dezvoltare, că încurajează înființarea de Grupuri de Acțiune Locală și că le sprijină pe cele deja existente pentru a se implica în conturarea planurilor de dezvoltare locală și regională. Acestea vor fi elaborate prin participarea directă a oamenilor și nu vor mai fi decise doar de autoritățile locale. Cele mai bune strategii vor fi apoi finanțate cu bani europeni – peste 100 de milioane de euro.

05/10/2016 0 comment

comunicate Politici Europene

Noi norme europene privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități

by Irina Bartolomeu 06/12/2015

Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități (3 decembrie), Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a propus noi norme privind accesibilitatea la nivelul UE pentru a coordona mai bine eforturile și pentru a permite libera circulație a bunurilor și serviciilor accesibile în UE.

06/12/2015 0 comment

Interviuri si Reportaje Politici Europene

Ce înseamnă Piața Unică Digitală și cum îi afectează pe români

by Irina Bartolomeu 28/10/2015

Săptămâna trecută, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, a avut loc o masă rotundă cu tema ”Piața unică digitală”, la care au participat Bebe Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, Varujan Pambuccian, membru în Comisia parlamentară pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, Florin Lupescu, consilier principal, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie al Comisiei Europene și Diana Voicu, secretar de stat, Ministerul Justiției. Întâlnirea a avut drept scop prezentarea și dezbaterea ansamblului politicii pentru piața unică digitală cu principalii săi vectori: contextul general al acțiunilor Comisiei Juncker, liberul acces la bunuri și servicii în cadrul UE, condițiile ce trebuie asigurate pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, raportul dintre economia digitală și societate și, nu în ultimul rând, investițiile în domeniu. ”România este o țară de producători în domeniul IT&C, dar, din păcate, nu are acces la piețele majore”, a spus Varujan Pambuccian.

28/10/2015 0 comment

Politici Europene

Tinerii au un cuvânt de spus

by Irina Bartolomeu 05/04/2015

Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Normele și procedurile aferente sunt prevăzute într-un regulament al Parlamentului European și Consiliului, în vigoare de la 1 aprilie 2012. Regulamentul prevede că, până la 1 aprilie 2015 și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia trebuie să prezinte un raport privind aplicarea lui. În temeiul normelor prevăzute în Tratatul de la Lisabona, în cazul în care o inițiativă cetățenească strânge peste un milion de declarații de susținere (semnături), într-un domeniu în care Comisia Europeană are competența de a propune legislație, Comisia trebuie să examineze chestiunea respectivă în mod oficial și să publice un răspuns sub forma unei comunicări a Comisiei.

05/04/2015 1 comment