Andreea Lazăr n-are niciodată stare. Mereu pe drumuri, mereu în acțiune pentru ceilalți. După 9 ani de muncă de birou, chinuită de dureri de spate și de clienți fițoși și veșnic nemulțumiți, și-a dat demisia pentru a face doar ce-i place. ”Am căutat altceva, un job care să-mi aducă și alte satisfacții decât cele materiale. Voiam un job într-un ONG, asociație, fundație, fie pentru protecția animalelor, fie pe probleme de mediu sau comunitate. N-a fost să fie la Vier Pfoten, deși erau tot activități de birou, aici mi-ar fi plăcut, pentru că aș fi avut o mulțime de pisicuțe și cățeluși pe lângă mine”, spune Andreea.
oameni remarcabili
Când i-au pus părinții creioanele în mână, la vârsta de 3 ani, Anca Vasiu a și câștigat primul concurs de desen cu tema de 1 iunie. Mama, profesoară și tata, topograf geodez la Institutul de proiectare din Slatina-Olt, au încurajat-o să deseneze. În școala generală, a fost remarcată de profesoara de desen, care i-a sfătuit pe părinți s-o înscrie la ore de desen, la Palatul Copiilor. Aici l-a cunoscut pe pictorul Nicolae Truță și aici a învățat și s-a relaxat pictând după orele de liceu și în vacanțe. Datorită pictorului și-a lansat, în 2001, prima expoziție personală, ”Poeme cromatice”, cu 50 de tablouri în ulei și la care a lucrat doi ani. Vernisajul a avut loc la Galeria de Artă a Muzeului de Istorie din Slatina. ”Toți pictorii solari s-au aplecat asupra minunățiilor naturii: Van Gogh asupra chiparoșilor, a lanurilor de grâu, Luchian asupra florilor, Tonitza asupra florilor vorbitoare și întrebătoare – copiii. Tu ne-ai adus astăzi un crâmpei din satul tau pe care îl iubești atât de mult și pentru care îți mulțumim.” i-a spus pictorul Nicolae Truță într-o scrisoare care a fost citită la vernisaj. Anca era atunci în clasa a XI-a , profil matematică-informatică, dar știa clar ce voia să facă mai departe: facultatea de arhitectură sau de arte frumoase.
În cadrul rubricii ”Oameni Remarcabili” veți găsi, de astăzi, și o serie de proiecte remarcabile. Pentru că sunt făcute de Oameni pentru Oameni.
Zilele trecute am aflat că, în perioada 15-19 mai, se va desfășura, la București, Festivalul Național de Film pentru Nevăzători. În cadrul evenimentului vor fi proiectate filme special accesibilizate pentru persoanele cu deficienţe de vedere. La intrarea în sală, acestea vor primi câte un set de căşti. O persoană normală aude sunetul, vede imaginea și poate face o corelație între acestea. În schimb, în cazul unei persoane cu deficiențe de vedere, imaginea lipsește, iar sunetul este foarte important. Aici intervine naratorul care aduce detalii suplimentare despre cum sunt îmbrăcate personajele, despre gesturi, mimică, atmosferă sau orice informaţii care pot facilita înţelegerea intrigii. Ceilalți spectatori pot urmări filmul în condiţii normale, dar oricine doreşte poate experimenta vizionarea unui film cu cască audio.
Dacian Makszin se inscrie in seria Oamenilor Remarcabili. Pentru ca este Omul care oricand iti demonstreaza ca, in ciuda dizabilitatii si a discriminarii, se poate face performanta. Dacian Makszin este multiplu campion national si primul roman care s-a calificat la proba de tenis de masa in cadrul Jocurilor Paralimpice de la Londra (2012). In septembrie 2014, Dacian va reprezenta Romania la Campionatul Mondial de tenis de masa de la Beijing.
Dacian Makszin are 32 de ani si este din Cluj. Imobilizat intr-un scaun cu rotile din cauza “vaccinului de poliomielita de la varsta de 1 an si, mai ales, a incompetentei medicilor care nu stiu prea multe sau nu vor sa informeze parintii despre efectele negative ale vacinurilor. Cea mai mare vina o au corporatiile care produc acceste vaccinuri, dar si guvernele care le cumpara pe cele mai ieftine si din te miri ce tara bananiera.” si-a inceput Dacian povestea.