Momentul tău nu se încheie nici ieri, nici azi, nici mâine

Te trezești și, cu ochii pe jumătate deschiși, adulmeci. Pleci în vârful picioarelor, mânat de un singur gând. Una, două, trei… Și aștepți. Și aștepți… Așteptarea e grea. Uneori dureros de grea. Ai vrea să faci altceva în timpul ăla, dar ceva te oprește. Oftezi și aștepți… Aroma cea atât de îmbietoare începe să-și facă simțită prezența prin piruetele grațioase ale aburilor care te țin ca într-un dans sau o strânsă îmbrățișare și… nimic altceva nu mai contează. Aroma e cea care îți pune sângele în mișcare, aroma cea fără de care viața întreagă s-ar nărui. Tragi cu nesaț mireasma formelor fine și gâdilicioase. Aroma și gustul sunt cele care îți trezesc cheful și buna dispoziție precum primăvara lui Vivaldi când totul renaște, când totul revine la viață. Libertatea simțurilor. Așa începe totul. Nici ziua de muncă nu începe bine în absența ei. Nimic nu te motivează dacă n-o ai la îndemână. Nici ieșirile cu prietenii, dacă aceasta nu-i prezentă. Nici evenimentele nu sunt fără savoarea aromelor de dimineață. A fi sau a nu fi. A avea sau nu. Dependența noastră cea de toate zilele… Cu lapte, frișcă, zahăr sau fără. Filtru, espresso, ibric sau nisip. La orice oră din zi sau din noapte.

Cafeaua, momentul sublim al dimineții. Și totuși…

…nu-i singurul moment aparte. Gândul se rostogolește cu câțiva ani în urmă, atunci când am prins momentul unui cuvânt magic: ”mama”. De atunci, zilnic, ”mama”, iar și iar…

…momentul ”mama” n-ar fi fost posibil fără de cel căruia i-am spus un DA cu mari emoții, în urmă cu aproape 17 ani, un alt moment puternic. De atunci, el e alături zi de zi… Acesta este momentul ”împreună”.

…”momentul vieții mele” cum spunea tata în ziua primului examen de bacalaureat; dar mult mai intens a fost momentul în care am terminat facultatea, nu cu robe și brizbrizuri, ci cu ideea că în sfârșit mi se îndeplinise visul, acela de a deveni jurnalist. Momentul vieții mele continuă și azi…

…momentul primei postări pe blog. Dar câte momente au tot fost de atunci… Primele evenimente, primele relații și impresii, primele recunoașteri, prima vizită la Bruxelles ca blogger, primele campanii și câte și mai câte. De atunci, scriu și scriu…

…momentul primului zbor cu avionul şi zeci de kilometri străbătuţi pe jos într-un oraş fantastic pe care l-aş vizita iar şi iar…

Toate la un loc pot fi momentele zilei. Momentele astea nu se încheie nici ieri, nici azi, nici mâine. Orice lucru mărunt, orice bucurie, orice zi fragilă a vieții poate fi un moment pe care să ți-l amintești pentru totdeauna.

Te trezești și, cu ochii pe jumătate deschiși, o iei de la capăt…

Care este Momentul tău de care îți amintești iar și iar? Te invit să îți înscrii momentul în formularul pregătit de Danone:

 

Acest articol a fost citit de 3271 ori

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* GDPR (obligatoriu)

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.