15 iunie 2017, prima zi fără tarife de roaming în UE

Timp de un deceniu, Comisia a depus eforturi pentru a reduce și apoi elimina suprataxele pe care operatorii de telecomunicații le impuneau clienților de fiecare dată când aceștia traversau o frontieră și aveau nevoie să-și utilizeze dispozitivul mobil, fie că se aflau în vacanță sau în deplasări de serviciu. Începând din 2007, tarifele de roaming au scăzut cu peste 90 %. Prețurile au scăzut ultima dată în aprilie 2016, la 5 eurocenți/minut în cazul apelurilor vocale, 2 eurocenți/SMS și 5 eurocenți/MB de date în plus față de tarifele naționale. În 2015, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra eliminării tarifelor de roaming pentru cetățenii care călătoresc periodic în UE. Comisia a adoptat măsurile tehnice necesare în acest scop, inclusiv o politică a utilizării rezonabile și un mecanism de sustenabilitate, în decembrie 2016. În paralel, regulamentul privind piața unică a telecomunicațiilor a încredințat Comisiei sarcina de a analiza piețele angro de roaming și de a face propunerile care se impun până la data de 15 iunie 2016, pentru a permite eliminarea tarifelor de roaming cu amănuntul începând din 15 iunie 2017.

Ultimul pas către eliminarea tarifelor de roaming pe teritoriul Uniunii Europene a fost făcut joi, 6 aprilie, când reprezentanții Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei au convenit cu privire la modalitățile de reglementare a piețelor angro de roaming.

Negociatorii UE au căzut de acord asupra următoarelor plafoane pentru tarifele de roaming:

  • 3,2 eurocenți/minut pentru apelurile vocale (începând din 15 iunie 2017)
  • 1 eurocent/SMS (începând din 15 iunie 2017)
  • în ceea ce privește tarifele maxime pentru date, acestea urmează să fie reduse treptat pe parcursul următorilor 5 ani: de la 7,7 EUR/GB (începând din 15 iunie 2017) la 6 EUR/GB (începând din 1 ianuarie 2018), apoi 4,5 EUR/GB (începând din 1 ianuarie 2019), 3,5 EUR/GB (începând din 1 ianuarie 2020), 3 EUR/GB (începând din 1 ianuarie 2021) și 2,5 EUR/GB (începând din 1 ianuarie 2022).

Read more about 15 iunie 2017, prima zi fără tarife de roaming în UE

Novacul afumat din Țara Bârsei, produs cu indicație geografică protejată

Tot mai multe țări își înscriu produsele alimentare pentru a le atesta unicitatea. Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).

La nivel european, produsele tradiționale sunt împărțite în trei categorii: produse cu denumire de origine protejată, cu indicaţie geografică protejată şi specialităţi tradiţionale garantate. În momentul de față, România are patru produse alimentare protejate la nivel european, despre care am scris deja. Read more about Novacul afumat din Țara Bârsei, produs cu indicație geografică protejată

Mădălin Blidaru: ”Principalul avantaj al unei burse Erasmus ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic.”

În 2017, Europa aniversează 30 de ani de Erasmus, cel mai mare program de schimb de studenți din lume. După numai un an de la crearea sa (9 ianuarie 1987), peste 3200 de studenți din 11 țări beneficiaseră de schimburi de studii.
În ceea ce privește România, 35.000 de studenți au beneficiat de programele Erasmus din 2007 până în 2014, cei mai mulți provenind din Iași, Cluj, București, Brașov și Timișoara; principalele țări pentru care au optat au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.
Din 2014, sub Erasmus+, Uniunea Europeană a reunit toate planurile curente ale Comisiei Europene în ceea ce privește educația, formarea, tineretul și sportul: Comenius – programe din domeniul educației școlare, Erasmus – învățământul superior, Leonardo da Vinci – educația și formarea profesională, Grundtvig – destinat învățământului pentru adulți, Tineretul în acțiune – învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet – dedicat studiilor privind Uniunea Europeană, Erasmus Mundus – orientat spre globalizarea educației europene, deschis și cetățenilor din afara UE.
Comisia Europeană a anunțat că, până în 2020, Erasmus+ va sprijini peste două milioane de studenți din toate universitățile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesioniști și studenți interesați de educație și formare profesională, și jumătate de milion de voluntari și tineri. Read more about Mădălin Blidaru: ”Principalul avantaj al unei burse Erasmus ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic.”

Tratatele de la Roma la 60 de ani

Astăzi, 25 martie, liderii UE se întrunesc la Roma pentru a sărbători cea de a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma, care au fost semnate în această zi, în 1957.

Tratatele de la Roma au instituit o piață comună în care persoanele, bunurile, serviciile și capitalul pot circula liber și au creat condiții de prosperitate și stabilitate pentru cetățenii europeni. Având la bază această structură și valorile comune ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, Uniunea s-a extins și a reunit continentul după căderea Zidului Berlinului, asigurând prosperitate, bunăstare socială și economică și sustenabilitate pentru 500 de milioane de cetățeni.

UE este în prezent un loc în care cetățenii europeni se pot bucura de o diversitate unică de cultură, idei și tradiții. Europenii și-au construit legături de durată unii cu alții și pot călători, studia și lucra dincolo de frontierele naționale. Europa este în avangarda egalității dintre femei și bărbați, rata ocupării forței de muncă de către femei atingând în prezent cel mai ridicat nivel din istorie. 6,5 milioane de europeni lucrează în prezent în alt stat membru al UE. 1,7 milioane de europeni traversează în fiecare zi o frontieră pentru a lucra în alt stat membru. 9 milioane de tineri europeni au beneficiat de programul Erasmus de schimburi educaționale, profesionale și în materie de formare.

Read more about Tratatele de la Roma la 60 de ani

Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani îl sancționează pe deputatul care a avut declarații jignitoare la adresa femeilor

Președintele Tajani a deschis sesiunea de vot a Parlamentului European de la Strasbourg anunţând decizia de a-l sancționa pe deputatul Janusz Korwin-Mikke pentru declarațiile sale împotriva egalităţii de gen. Preşedintele Tajani a impus sancţiuni de o severitate fără precedent: deputatului îi va fi reţinută indemnizația zilnică timp de treizeci de zile, va fi suspendat de […]

Deșeuri: mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare, cere Parlamentul European

Procentul deșeurilor reciclate trebuie să ajungă la 70% până în 2030, de la 44% cât este în prezent, conform propunerii legislative adoptate marți. Deputații vor ca pachetul privind deșeurile să limiteze la 5% procentul gropilor de gunoi ecologice, care au un efect negativ asupra mediului și să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030. Parlamentul va negocia acum cu Consiliul de Miniștri.
Cifrele pentru 2014 arată că 44% din toate deșeurile municipale la nivelul UE sunt reciclate sau compostate, față de doar 31% în 2004, iar până în 2020, statele membre UE ar trebui să recicleze sau să composteze peste 50% din deșeuri.

”Astăzi Parlamantul a arătat cu o largă majoritate că este încrezător în tranziția către economia circulară. Am decis să revenim la țintele ambițioase de reciclare și utilizare a gropilor ecologice propuse inițial de Comisie în 2014″, a spus raportorul Simona Bonafè (S&D, IT).

„Cererea de materii prime de către economia mondială ar putea crește cu 50% în următorii 15 ani. Pentru a combate această tendință, trebuie să adoptăm un model de dezvoltare circulară care să păstreze materialele și valoarea lor în circulație, singura soluție pentru a menține sustenabilitatea și creșterea economică”, a adăugat ea.

„Reutilizarea, reciclarea și recuperarea sunt cuvinte cheie pentru a construi o paradigmă de promovare a sustenabilității, inovației și competitivității, astfel încât deșeurile să nu mai fie o problemă, ci o resursă”, a încheiat ea. Read more about Deșeuri: mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare, cere Parlamentul European

100.000 de burse de cercetare Marie Skłodowska-Curie

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, ce poartă numele cercetătoarei de origine polono-franceză, dublu-laureată a premiilor Nobel, renumită pentru activitatea sa privind radioactivitatea, sprijină cercetătorii excepționali în toate etapele carierei lor, indiferent de naționalitate. Programul este deschis tuturor domeniilor de cercetare și inovare, de la cercetarea fundamentală, la pătrunderea pe piață și serviciile de inovare. Domeniile de cercetare sunt alese în mod liber de solicitanți (persoane fizice și/sau organizații).

Pe 8 martie 2017, Uniunea Europeană a sărbătorit cel de-al 100.000 bursier din programul „Acțiuni Marie Skłodowska-Curie”. Au fost selectați 30 de cercetători cu rezultate deosebit de promițătoare pentru a prezenta acțiunile UE dedicate excelenței și mobilității în domeniul cercetării la nivel mondial. De la lansarea programului, în urmă cu 20 de ani, ponderea participanților de sex feminin a fost extrem de ridicată. Drept urmare, 18 cercetători dintre cei selectați sunt femei. Read more about 100.000 de burse de cercetare Marie Skłodowska-Curie

Eurobarometru: Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial

La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% vs 36%), ea scăzând însă semnificativ față de momentul aderării, când înregistra un procent de 65%. Totodată, românii își păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă și aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, față de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (față de 69%, media europeană). Datele fac parte din raportul național (Eurobarometru standard) publicat în 2007, precum și din cea mai recentă ediție a sa, publicată de Reprezentanța Comisiei Europene vineri, 3 martie 2017.

Comparativ, pentru aceeași perioadă, încrederea în instituțiile naționale a variat mai puțin și a înregistrat o tendință contrară celei din ansamblul UE (de creștere a gradului de încredere pe plan național și de scădere pe plan european), ea continuând să rămână sub media europeană. Astfel, încrederea în Parlamentul național a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43 la 32%, în ultimii 10 ani. În ce privește guvernele naționale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19 la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41 la 31%, în aceeași perioadă. Read more about Eurobarometru: Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial