Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani îl sancționează pe deputatul care a avut declarații jignitoare la adresa femeilor

Președintele Tajani a deschis sesiunea de vot a Parlamentului European de la Strasbourg anunţând decizia de a-l sancționa pe deputatul Janusz Korwin-Mikke pentru declarațiile sale împotriva egalităţii de gen. Preşedintele Tajani a impus sancţiuni de o severitate fără precedent: deputatului îi va fi reţinută indemnizația zilnică timp de treizeci de zile, va fi suspendat de […]

Deșeuri: mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare, cere Parlamentul European

Procentul deșeurilor reciclate trebuie să ajungă la 70% până în 2030, de la 44% cât este în prezent, conform propunerii legislative adoptate marți. Deputații vor ca pachetul privind deșeurile să limiteze la 5% procentul gropilor de gunoi ecologice, care au un efect negativ asupra mediului și să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030. Parlamentul va negocia acum cu Consiliul de Miniștri.
Cifrele pentru 2014 arată că 44% din toate deșeurile municipale la nivelul UE sunt reciclate sau compostate, față de doar 31% în 2004, iar până în 2020, statele membre UE ar trebui să recicleze sau să composteze peste 50% din deșeuri.

”Astăzi Parlamantul a arătat cu o largă majoritate că este încrezător în tranziția către economia circulară. Am decis să revenim la țintele ambițioase de reciclare și utilizare a gropilor ecologice propuse inițial de Comisie în 2014″, a spus raportorul Simona Bonafè (S&D, IT).

„Cererea de materii prime de către economia mondială ar putea crește cu 50% în următorii 15 ani. Pentru a combate această tendință, trebuie să adoptăm un model de dezvoltare circulară care să păstreze materialele și valoarea lor în circulație, singura soluție pentru a menține sustenabilitatea și creșterea economică”, a adăugat ea.

„Reutilizarea, reciclarea și recuperarea sunt cuvinte cheie pentru a construi o paradigmă de promovare a sustenabilității, inovației și competitivității, astfel încât deșeurile să nu mai fie o problemă, ci o resursă”, a încheiat ea. Read more about Deșeuri: mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare, cere Parlamentul European

100.000 de burse de cercetare Marie Skłodowska-Curie

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, ce poartă numele cercetătoarei de origine polono-franceză, dublu-laureată a premiilor Nobel, renumită pentru activitatea sa privind radioactivitatea, sprijină cercetătorii excepționali în toate etapele carierei lor, indiferent de naționalitate. Programul este deschis tuturor domeniilor de cercetare și inovare, de la cercetarea fundamentală, la pătrunderea pe piață și serviciile de inovare. Domeniile de cercetare sunt alese în mod liber de solicitanți (persoane fizice și/sau organizații).

Pe 8 martie 2017, Uniunea Europeană a sărbătorit cel de-al 100.000 bursier din programul „Acțiuni Marie Skłodowska-Curie”. Au fost selectați 30 de cercetători cu rezultate deosebit de promițătoare pentru a prezenta acțiunile UE dedicate excelenței și mobilității în domeniul cercetării la nivel mondial. De la lansarea programului, în urmă cu 20 de ani, ponderea participanților de sex feminin a fost extrem de ridicată. Drept urmare, 18 cercetători dintre cei selectați sunt femei. Read more about 100.000 de burse de cercetare Marie Skłodowska-Curie

Eurobarometru: Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial

La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% vs 36%), ea scăzând însă semnificativ față de momentul aderării, când înregistra un procent de 65%. Totodată, românii își păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă și aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, față de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (față de 69%, media europeană). Datele fac parte din raportul național (Eurobarometru standard) publicat în 2007, precum și din cea mai recentă ediție a sa, publicată de Reprezentanța Comisiei Europene vineri, 3 martie 2017.

Comparativ, pentru aceeași perioadă, încrederea în instituțiile naționale a variat mai puțin și a înregistrat o tendință contrară celei din ansamblul UE (de creștere a gradului de încredere pe plan național și de scădere pe plan european), ea continuând să rămână sub media europeană. Astfel, încrederea în Parlamentul național a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43 la 32%, în ultimii 10 ani. În ce privește guvernele naționale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19 la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41 la 31%, în aceeași perioadă. Read more about Eurobarometru: Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial

Comitologie: aplicare mai transparentă a normelor UE

Comisia Europeană a propus modificarea Regulamentului privind procedura comitetelor, astfel încât procedurile de punere în aplicare a legislației UE să fie mai transparente și să implice o mai mare răspundere.

Punerea în aplicare a normelor europene se va face în mod mai transparent și cu o mai mare răspundere, în urma propunerii de actualizare a procedurii comitetelor (așa-numita „comitologie„) prezentată de Comisia Europeană marți, 14 februarie 2017. Termenul „comitologie” se referă la setul de proceduri prin care Comisia Europeană își exercită competențele de executare care îi sunt conferite de legislatorul UE, cu asistență din partea comitetelor compuse din reprezentanți ai țărilor UE. Aceste comitete de comitologie sunt prezidate de către un oficial din partea Comisiei și își dau avizul cu privire la actele de punere în aplicare propuse de Comisie.

Comisia pune în practică angajamentul președintelui Juncker, evidențiat în discursul său din septembrie 2016 privind Starea Uniunii, în care a declarat: „Nu este corect ca, atunci când țările UE nu reușesc să decidă de comun acord dacă să interzică sau nu utilizarea glifosatului în erbicide, Comisia să fie obligată de Parlament și de Consiliu să ia o decizie. Prin urmare, vom modifica aceste reguli.” Read more about Comitologie: aplicare mai transparentă a normelor UE

Semestru european 2017: raport de țară pentru România

Reforme vaste au fost lansate în 2016, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Gradul de sărăcie este în scădere, dar inegalitatea veniturilor continuă să rămână ridicată. Măsurile necesare pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate sunt puse în practică, însă sistemul în sine este afectat de ineficiență, acces limitat și corupție. Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii. Reforma administrației publice s-a accelerat in 2016, ea nefiind încă finalizată însă. Acestea sunt, pe scurt, concluziile analizei de țară pentru România, publicată de Comisia Europeană miercuri, 22 februarie, în cadrul pachetului de documente referitoare la Semestrul european 2017. Read more about Semestru european 2017: raport de țară pentru România

Parlamentul European își prezintă viziunea pentru viitorul Europei

Pentru a-şi creşte capacitatea de acţiune, a recăpăta încrederea cetăţenilor şi a întări economia zonei euro faţă de şocurile externe, UE trebuie să folosească deplin Tratatul de la Lisabona. Dar pentru a merge mai departe, UE are nevoie să se reformeze fundamental. Acesta a fost mesajul cheie în cele trei rezoluţii care explorează viitorul Uniunii Europene, aprobate de Parlament joi.

Prima rezoluţie, redactată de Mercedes Bresso (S&D, IT) şi Elmar Brok (PPE, DE) se concentrează pe cum ar putea fi folosit la maximum Tratatul de la Lisabona. Textul propune, printre altele: Read more about Parlamentul European își prezintă viziunea pentru viitorul Europei

Roboți și inteligența artificială: deputații cer reguli europene

Conform Federației Internaționale a Roboticii, vânzările de roboți au crescut în medie cu 17% pe an între 2010 și 2014 și cu 29% la nivel global doar în 2014. Sunt necesare reguli europene în domeniul roboticii care evoluează atât de rapid, de exemplu pentru întărirea standardelor etice sau pentru stabilirea responsabilităților pentru accidentele mașinilor fără […]