Tribuna Europei

Anul trecut, am documentat cazul unui bărbat ce face parte din generația oamenilor de 60 de ani care au prins mulți ani de comunism și care s-au trezit, imediat după Revoluție, într-o lume plină de oportunități pentru care nu erau pregătiți. Lipsa educației economice, legile și regulile birocratice care au descurajat antreprenoriatul, greutățile întâmpinate de cei trecuți de 40 de ani care vor să se angajeze, taxele mari și hibele sistemului de pensii și-au spus cuvântul în România ultimilor 25 de ani. [1] În ciuda problemelor avute, mi s-a părut a fi unul dintre cei mai optimiști oameni din România. 

Și totuși, el nu este un caz singular. Unii au reușit, alții încă încearcă să reușească. Astăzi, în România, două categorii de persoane sunt vulnerabile.  Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârșitul anului trecut, erau înregistraţi 121.861 şomeri cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, iar pentru categoria 25-29 de ani, 36.842 de şomeri. La târgurile de locuri de muncă, tinerii fără experienţă sunt evitaţi, dar și persoanele trecute de 40 de ani.

În acest context, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles [2] cu doamna Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale, am vrut să aflu mai multe informații despre acordarea fondurilor europene. Ce șanse au astăzi tinerii, persoanele fără experiență și cele trecute de 40 de ani? ”În cadrul Acordului de parteneriat, unul din domeniile prioritare de intervenție este investiția în capitalul uman, susținerea oamenilor pentru a intra pe piața forței de muncă și îmbunătățirea abilităților lor. Desigur, un accent puternic este pus pe combaterea șomajului în rândul tinerilor, dar fondurile vor finanța, în general, inițiative de îmbunătățire a sistemelor de educație și formare în vederea unei mai bune potriviri a aptitudinilor forței de muncă cu nevoile pieței, în special pentru învățământul superior și cel de formarea profesională, concentrându-se și pe educația și îngrijirea copiilor din învățământul primar și secundar, în special pentru comunitățile defavorizate, inclusiv minoritatea romă.” a spus Corina Crețu.

În ceea ce privește lipsa comunicării între cetățeni și instituții, dar și birocrația excesivă de care se plâng oamenii care doresc să dezvolte o afacere în România, Corina Crețu mi-a spus: ”Comisia a încurajat autoritățile române să folosească „ghișeul unic”, care va oferi informații și îndrumare privind accesarea fondurilor publice (naționale și europene) pentru IMM-uri. În plus, programele noastre de reforme administrative și e-guvernare ar permite administrațiilor să funcționeze mai bine pentru cetățeni. Una dintre prioritățile României în perioada 2014-2020 este construirea unei administrații publice moderne și profesionale, prin intermediul unei reforme sistemice care vizează depășirea deficiențelor structurale de guvernare.”

Pe de altă parte, referindu-se la proiectele prioritare pentru finanțare, Corina Crețu mi-a spus următoarele: ”Acordul de parteneriat cu România, adoptat în august 2014, stabilește prioritățile de investiții ale țării: sprijinul Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESIF) va contribui substanțial la promovarea capacității România de a realiza prioritățile cheie ale UE, cât și prioritățile naționale de dezvoltare în conformitate cu obiectivele naționale pentru anul 2020, stabilite în cadrul strategiei „Europa 2020”:

  • Mai mult de 1 miliard de euro alocat pentru cercetare, dezvoltare și inovare, sprijinind obiectivul național de 2% din PIB investit în cercetare și dezvoltare până în 2020 (față de 0,49 % în 2012);
  • 3,9 miliarde de euro vor fi investite pentru a sprijini trecerea la economia de emisii reduse de carbon, inclusiv extinderea în continuare a utilizării energiei regenerabile (24% obiectivul național pentru consumul de energie din surse regenerabile până în 2020);
  • Efort substanțial privind incluziunea socială (3,4 miliarde de euro), pentru abordarea provocărilor sociale grave cu care se confruntă România și care contribuie la obiectivul de reducere cu 580 000 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune;
  • Creșterea participării pe piața forței de muncă și ocuparea forței de muncă, către ținta națională de 70 % pentru rata de ocupare;
  • Continuarea dezvoltării serviciilor de apă și ape uzate, cu mai mult de 3 miliarde de euro, finalizarea conformității aglomerărilor mai mari de 10.000 de persoane și contribuind în mod substanțial la aglomerările mai mari de 2000 de persoane;
  • Stimularea competitivității naționale prin dezvoltarea continuă a acoperirii naționale pentru bandă largă, în special în zonele rurale, alături de măsuri de acompaniere (de formare, e – servicii și e – guvernare);
  • Creșterea competitivității operatorilor economici și ratele de supraviețuire ale IMM-urilor recent fondate, prin sprijin direct și scheme de inginerie financiară;
  • Creșterea productivității și a valorii agriculturii, prin promovarea tinerilor fermieri.”

—-

De aceea, dacă aș fi președintele Parlamentului European – ca să răspund și la provocarea Biroului Parlamentului European & BlogalInitiative – primele lucruri pe care le-aș face din noua poziție:

– aș insista foarte tare pe politica de coeziune – fiindcă este principala politică de investiții a UE și se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții. Însă, pe lângă IMM-uri, chiar dacă reprezintă, așa cum spunea Corina Crețu într-un interviu, ”coloana vertebrală a economiei europene și sprijinirea IMM este una din prioritățile noii perioade de programare”, aș da posibilitatea oricărei persoane juridice, indiferent de forma juridică (PFA, IF, SRL) să poată obține fonduri, bineînțeles în urma unui plan de afaceri viabil.

– aș înființa un fond special pentru proiectele destinate ajutorării persoanelor cu dizabilități

– aș încuraja o transparență mai mare în ceea ce privește comunicarea cu cetățenii UE, asta însemnând și efectuarea unor vizite și inițierea dialogurilor cu cetățenii din toate țările Uniunii Europene. Desigur, există n soluții de a contacta Uniunea Europeană, însă nimic nu se compară cu o comunicare directă și o aplecare mai mare asupra problemelor oamenilor.

– și nu în cel din urmă rând, aș invita, în fiecare lună, bloggeri din toate țările UE, dar și din cele în curs de aderare sau non UE ca să vadă cum se lucrează în cadrul instituțiilor UE, cum se iau deciziile, pentru a înțelege și a scrie în cunoștință de cauză.

Tu ce ai face dacă ai fi președintele Parlamentului European? Trebuie să știi că Biroul Parlamentului European organizează în perioada 9 mai – 30 iunie 2015 un concurs dedicat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, prin care îi provoacă să-și imagineze că au fost aleși în poziția de președinte al Parlamentului European și să facă un video în care să-și înregistreze un posibil discurs inaugural.

20150511_210743

Note de subsol:

[1] ”Cum sa reusesti in Romania. Portretul romanului la 60 de ani”, articol publicat pe Hotnews.ro, în urma bursei de jurnalism social ”Viitor la purtător”, inițiată de Decât o Revistă și susținută de ING Asigurări de viață
[2] Vizită oficială de presă la Bruxelles  (10-14 mai 2015), organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România (în urma premiului Reporter/Blogger European 2013, competiție desfășurată pe BlogalInitiative.ro)

Acest articol a fost citit de 967 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge