10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

La 1 ianuarie 2017 se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, un moment istoric important. Negocierile de aderare au început în 2000 și s-au încheiat în 2004, când a fost confirmată data aderării. România şi Bulgaria au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005. Read more about 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Rezultatele concursului Reporter și Blogger European 2016

rbeEste a doua oară când câștig la concursul Reporter și Blogger European 2016, la categoria Blog. Prima oară am câștigat în 2013, premiul fiind vizita de lucru de 5 zile la Bruxelles.

Câștigătorii ediției 2016:

  • Categoria 1, presă audio: Maria Pătrașcu-Cornaciu – Radio România Antena Satelor
  • Categoria 3, presă scrisă și online: Doru Pop – Adevărul
  • Categoria 4, opinie/editorial: Robert Lupițu – Calea Europeană
  • Categoria 5, reportaj/anchetă/interviu: Dan Lungu – Radio Reîntregirea, News.ro
  • Categoria 6, blog: Irina Bartolomeu – irina.bartolomeu.ro

Read more about Rezultatele concursului Reporter și Blogger European 2016

Ce înseamnă să fii social media admin pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Comisia Europeana
Comisia Europeana

Pe la începutul lui aprilie, revoltată fiind de cum se face social media în România, am scris un pamflet prin care am încercat să atrag atenţia asupra unor situaţii jenante întâlnite în domeniul ăsta: furtul de imagine (foto-video), textul copy-paste, emoticoanele inutile şi abundenţa hashtag-urilor. Când am început să lucrez în domeniul social media, am avut (şi încă mai am) câteva obiective (ca să nu zic reguli) clare în minte:

  • Responsabilitate

Nu poţi scrie orice. Nu poţi face orice. Nu-i poţi copia pe alţii. Nu poți fura de la alții. Nu există „merge şi aşa”. Reprezinţi, practic, vocea instituţiei sau a companiei pentru care lucrezi. Vocea profesionistă, vocea responsabilă să furnizeze informaţiile de interes public. De aceea, a fi social media admin înseamnă o mare responsabilitate. Mai ales pentru conturile Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

  • Transparenţă și încredere

Întotdeauna, Reprezentanţa Comisiei Europene în România a publicat informaţiile corecte şi de interes public, atât pe pagina de Facebook, cât şi pe contul de Twitter. Mesajele trebuie să fie clare şi uşor de înţeles, dat fiind că audienţa e variată, fanii/urmăritorii/utilizatorii provenind din mai multe domenii (ca pregătire profesională şi cunoştinţe specifice). Acţiunile Comisiei Europene trebuie să fie corect înţelese. Din acest motiv, pentru ziua de social media admin (3 noiembrie 2015) mi-am ales ca temă centrală conservarea şi promovarea patrimoniului cultural european despre care s-a vorbit mai puţin. Patrimoniul cultural european înseamnă mai mult decât o moștenire, iar supraviețuirea sa depinde de eforturile și de responsabilitatea fiecărei generații în parte. Read more about Ce înseamnă să fii social media admin pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Ce înseamnă Piața Unică Digitală și cum îi afectează pe români

Săptămâna trecută, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, a avut loc o masă rotundă cu tema ”Piața unică digitală”, la care au participat Bebe Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, Varujan Pambuccian, membru în Comisia parlamentară pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, Florin Lupescu, consilier principal, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie al Comisiei Europene și Diana Voicu, secretar de stat, Ministerul Justiției. Întâlnirea a avut drept scop prezentarea și dezbaterea ansamblului politicii pentru piața unică digitală cu principalii săi vectori: contextul general al acțiunilor Comisiei Juncker, liberul acces la bunuri și servicii în cadrul UE, condițiile ce trebuie asigurate pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, raportul dintre economia digitală și societate și, nu în ultimul rând, investițiile în domeniu. ”România este o țară de producători în domeniul IT&C, dar, din păcate, nu are acces la piețele majore”, a spus Varujan Pambuccian. Read more about Ce înseamnă Piața Unică Digitală și cum îi afectează pe români

RuralFest 2015, satul românesc din mijlocul orașului

Opt ambasade, 80 de producători şi 41 de meşteşugari au participat duminică, 20 septembrie 2015, la cea de-a doua ediție a RuralFest, un eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu Primăria Municipiului București.

Cu cât cumpăraţi produse mai tradiţionale, mai sănătoase, mai prietenoase cu mediul – şi asta de multe ori înseamnă că ele trebuie să fie produse cât mai aproape de casă, cu atât daţi o şansă satului românesc să se dezvolte”, a spus, la deschiderea evenimentului, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a spus că în mediul rural mai sunt multe lucruri de făcut, dar că „România a făcut un real progres în ceea ce înseamnă produsele tradiţionale, produsele ecologice„. ”RuralFest sau Satul din mijlocul oraşului este un eveniment care vrea să refacă legătura dintre locuitorii de la oraş și satele românești autentice, cu tradițiile, obiceiurile și poveștile fiecărei regiuni.” a mai declarat Daniel Constantin, pe contul său de facebook.

Pe şoseaua Kiseleff, între Piaţa Victoriei şi strada Arhitect Ion Mincu, erau zeci de standuri împărțite pe zone (Moldova și Bucovina, Oltenia și Muntenia, Transilvania, Dobrogea și  Maramureș), cu produse tradiționale, pe la care s-au perindat, de-a lungul zilei, zeci de mii de oameni. Părinți cu copii de-o șchioapă, în cărucioare sau în brațe, vârstnici, dar și tineri. Mulți tineri. Cozi uriașe la standurile cu bere artizanală, înghețată naturală în butoi, fasole cu cârnați și sărmăluțe cu mămăligă, plăcintă cu brânză, cozonaci, prăjituri de casă din Maramureș, cârnați și slănină afumată, pește, ”legume fericite”, vin și must. N-au lipsit nici atelierele pentru copii: ateliere de ornat turtă dulce, ateliere de pictat obiecte din ceramică, ateliere de olărit, dar și miniferma cu animale și păsări din gospodărie.

Meșteșugarii și producătorii erau dornici să-ți povestească din tainele realizării produselor lor, fie că era vorba despre costume populare, trăistuțe și podoabe, covoare vegetale, lemn sculptat, olărit, vase din ceramică, icoane pe sticlă, păpuși, fie dulcețuri, gemuri și alte produse tradiționale. Unii meșteri populari erau pentru prima dată la RuralFest, alții participau la toate târgurile de profil. ”Este a doua oară când particip la RuralFest, dar nu merg și la alte târguri. Îmi este foarte greu, distanța e mare…” mi-a mărturisit Ana Andreică, creator de costume populare din Călinești, Maramureș.

Read more about RuralFest 2015, satul românesc din mijlocul orașului

RuralFest aduce satul românesc în mijlocul orașului

Noi suntem moroșeni dintre ‘ceia care trăiesc la oraș, dar care nu și-au uitat niciodată locurile de baștină. Tata era din Giuleşti, zona Valea Marei. Frumoasa Vale a Marei nu dă numai numele unui ţinut de legendă, cu oameni care mai folosesc culorile naturale, straiele ancestrale – guba şi cioarecii, cojocul cu sute de oglinzi pentru a speria dracii când îşi văd chipul în vârtejul jocului şi cântecul strigat de pe două dealuri… Horile, portul și mâncarea dau acele frumuseți care detașează satele românești de alte țări. Nicio altă țară nu și-a păstrat tradițiile și obiceiurile așa cum o face România.

Dar pentru a-i înțelege tradițiile și obiceiurile, trebuie să fii prezent în “inima” satului, în viaţa de zi cu zi, atunci când omul horeşte de jale, de dor, de dragoste, acolo unde se mai aude cântecul autentic românesc…

…sau poți aduce satul românesc aici, în București. Poți vedea costumele tradiționale românești din toate zonele țării, poți gusta și cumpăra produse specifice unor zone (încercați piroștele de Maramureș!), poți construi jucării folosind meșteșuguri străvechi, poți cunoaște poveștile meșteșugarilor și ale celor care duc tradițiile mai departe sau poți, pur și simplu, să te relaxezi în iarbă sau pe baloți de fân. RuralFest aduce satul românesc în mijlocul orașului.   Read more about RuralFest aduce satul românesc în mijlocul orașului

Ivan Patzaichin vă așteaptă la Rowmania Fest 2015

Dacă vrei să descoperi România autentică, trebuie să mergi în inima satului. Și nu numai atât. Să te cazezi în casele localnicilor, să încerci produsele culinare autentice, să te plimbi cu căruța trasă de cai, sania ori bărcile oamenilor, după caz. Să dormi în paturile tradiționale, acoperite cu cergi și pânze țesute manual sau chiar în paturi din fân (vara). Asta înseamnă ecoturismul atât de apreciat de străini. Și tot asta face în Delta Dunării Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic și inventatorul unei ”biciclete a apelor” – canotca.

Fiecare dintre noi să fim o bucățică de brand de țară, iar împreună să facem brandul România, care să fie rotund, pozitiv, dezinvolt și modern. Uite, eu vin cu Rowmania… […] Se vorbește mult despre Deltă, despre potențialul pe care îl are pentru turism. Dar nu se vorbeste și nu se face îndeajuns pentru oamenii de acolo. Problema este că în Deltă, fiind o rezervație naturală, există multe restricții și acest lucru împiedică într-un fel comunitatea să se dezvolte în acelați ritm ca populația din restul României. Un loc binecuvântat cu bogății naturale este totuși locuit de o populație săracă. În Deltă sunt două lucruri care pot să meargă mână în mână: zona să își dezvolte oferta turistică, dar și locuitorii să aibă ceva de câștigat de aici. De aici ideea proiectului de antreprenoriat social, Rowmania, și a bărcii pe care am construit-o și pe care o propun ca vehicul verde, ecologic, pentru rezervațiile naturale – canotca.” spunea Ivan Patzaichin într-un interviu. Read more about Ivan Patzaichin vă așteaptă la Rowmania Fest 2015

UrbanFest 2015. București pe harta orașelor smart

Mi-am dorit să văd Amsterdamul datorită canalelor care îl fac celebru. Și le-am văzut. Veneția Nordului, cum i se mai spune capitalei Olandei, pentru cei 100 de km de canale și 1500 de poduri, unele cu balustradă, altele fără. Canale ce nu au miros, pentru că sunt curățate periodic. Am luat vaporașul și am ajuns în locuri în care nu aș fi reușit să ajung pe jos. Am văzut și ascultat povești despre locuri pe care puțini le știu. Case înguste sau cu forme ciudate, biciclete sprijinite pe balustradele podurilor, ghivece cu flori de toate felurile și culorile, terase unde-s tineri ce-și savurează pe îndelete cafeaua, ceaiul și unde șoaptele-s purtate de vântul ce bate dinspre marea Nordului.

Mi-am dorit să văd Bruges pentru farmecul său medieval, dar și pentru că se aseamănă oarecum cu Amsterdamul tot datorită canalelor. Și le-am văzut. Sunt 10 km de canale, din care doar 4 km sunt destinați plimbărilor cu barca sau vaporașul. Canale pe malul cărora ”tronează” case în stil gotic ori baroc, frumos aliniate și neschimbate de sute de ani. Orașul cel minunat (Brugge die scone, cum îi spun localnicii) are un farmec aparte când îl privești mai ales de pe apă.  Read more about UrbanFest 2015. București pe harta orașelor smart