Răspiua, primul loc de joacă polisenzorial din București

Conform Legii nr. 272/2004 (republicată în 2014) privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ”îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap”, iar ”autoritățile publice au obligația să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, locuri de joacă suficiente și adecvate pentru copii”. Dreptul copiilor la activități de joacă și recreative, indiferent de nivelul de dezvoltare sau de afecțiunile de care suferă, se regăsește și în Convenția ONU.

Însă, din păcate, în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, autoritățile mai au mult de învățat. Sunt foarte puține excepții, doar primăriile din Timișoara și Sibiu s-au implicat, iar la polul opus se află Primăria Deva, care, în vara lui 2016, la locul de joacă de pe strada Barbu Lăutaru, a stabilit o regulă discriminatorie: „Este interzisă utilizarea echipamentelor de către copiii cu handicap la membrele superioare și inferioare”.

Primul loc de joacă pentru copiii cu dizabilități a apărut în Timișoara. La începutul lunii decembrie 2015, consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre depus de Romanița Jumanca, act care prevedea „identificarea a cinci parcuri care să fie dotate cu echipamente pentru copiii cu nevoi speciale și facilitarea accesului însoțitorilor acestora la locurile de joacă special amenajate”. Partea frumoasă a fost că au aprobat dotarea cu echipamente speciale a zece parcuri în loc de cinci cum era menționat în proiect.

La Sibiu, există un loc de joacă în interior pentru copii cu dizabilități, 101 Dalmatieni, un proiect al Asociației DAR, iar în septembrie 2016, primăria Sibiu a amenajat  un loc de joacă tematic, în Parcul Sub Arini, cu echipamente speciale și pentru copiii cu dizabilități.

La Brașov, din 13 mai 2016, există Parcul Stop Discriminării, un spațiu de joacă în aer liber pentru copiii și tineri cu dizabilități. În zona parcului au fost instalate panouri cu explicații despre cum trebuie să se comporte oamenii cu persoanele cu dizabilități.

În iunie 2016, la Alba Iulia, a fost inaugurat un parc special amenajat pentru dezvoltarea abilităților motrice și senzoriale ale copiilor cu dizabilități.

În ceea ce privește Bucureștiul, la începutul lunii iunie 2016,  s-a deschis Joyplace, primul loc de joacă în interior, adaptat pentru copiii cu dizabilități. Iar primul loc de joacă în aer liber s-a lansat în urmă cu două zile: RăsPiua, un proiect AMAis, câștigător al programului Mobilizăm excelența, finanțat de Porsche Romania prin Fundația Comunitară București.

Răspiua, primul loc de joacă polisenzorial din București

Ideea proiectului Răspiua a apărut în urma activităților desfășurate de AMAis (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială). ”În proiectele pe care le realizasem până în momentul în care am aplicat la Mobilizăm Excelența, am lucrat în mare parte cu persoane adulte cu dizabilități. Un aspect care ne-a atras atenția era acela că, după o anumită vârstă, apar niște frustrări și temeri peste care este foarte greu să mai treci indiferent de cum evoluează sau nu mediul construit și mentalitatea celor din jur. Astfel, ne-am dat seama că ar trebui să începem de fapt să ne gândim cum putem construi contexte comune de socializare între persoanele tipice și cele cu dizabilități de la o vârstă cât mai fragedă, iar spațiile de joacă sunt cele care oferă, de fapt, primele interacțiuni cu societatea.”, spune Iris Popescu, președinta AMAis.

Dreptul la joacă trebuie respectat și toți copiii ar trebui să aibă acces la echipamente de joacă publice pe care le pot utiliza indiferent de abilități”

”Răspiua face parte din jargonul specific copilăriei noastre și reprezintă cuvântul prin care anunți că reintri într-un joc. Ce vrem sa sugerăm prin asta este că dreptul la joacă trebuie respectat și că toți copiii ar trebui să aibă acces la echipamente de joacă publice pe care le pot utiliza indiferent de abilități. A venit momentul să iasă din lunga perioadă de pauză și copiii cu dizabilități și să găsească în parcuri locuri de joacă gândite în așa fel încât să scoată în evidență ceea ce pot să facă, provocându-i în același timp să se dezvolte”, continuă Iris Popescu.

Răspiua este o inițiativă pe termen lung, AMAis intenționând să schimbe radical spațiile de joacă publice din România, să le transforme în medii incluzive, accesibile și prietenoase cu toată lumea, prin utilizarea unei abordări plurisenzoriale în conceperea echipamentelor de joacă. Grupurile țintă sunt, în primul rând, copiii, atât tipici cât și cei cu dizabilități, părinții acestora, dar și arhitecții și administrația publică. ”Spațiul de joacă finanțat de Porsche România la Mobilizăm Excelența este, de fapt, proiectul pilot prin care pornim această inițiativă. După o perioadă de cercetare de jumătate de an, în care, cu ajutorul școlilor speciale partenere, am realizat focus grupuri și am mers în locuri de joacă cu copiii, am reușit să aflăm ce materiale le plac, cum interacționează la joacă, ce dificultăți au întâmpinat până acum etc. Practic, am urmat un demers participativ prin care am lucrat direct cu beneficiarii, în acest caz copiii, pentru a proiecta Plăcinta de la MEX. Acest spațiu este, de fapt, o structură modulară și circulară din oțel, cu o compoziție unitară care facilitează localizarea fiecărei zone. În spațiile de joacă actuale am observat că, spre exemplu, pentru copiii cu dizabilități vizuale, este dificil să localizeze fiecare element. Caracterul modular (împărțirea plăcintei în felii egale) ajută la memorarea poziției diverselor zone. Forma circulară a spațiului oferă libertate de mișcare, un spațiu în care poți alerga în continuu, fără limite. Fiecare felie transmite informațiile prin cel puțin două simțuri, reușind în ansamblu să atingă fiecare palier senzorial.

Proiectul a început în septembrie 2016, iar perioada de implementare este de 1 an, deoarece locul de joacă trebuie mutat într-un parc public. ”Mai avem de făcut pasul prin care mutăm locul de joacă într-un parc public. Cred că au fost multe provocări pe parcurs, mai ales pentru că este prima dată când proiectăm un loc de joacă. Cea mai mare provocare a fost bugetul: să încercăm să acoperim tot ce ne doream să facem în limita impusă de proiect”, povestește Iris Popescu, președinta AMAis.

Ea consideră că și satisfacțiile sunt la fel de multe. ”Pornind de la bucuria copiilor de la focus grupuri și playdates, pânâ la terminarea șantierului spațiului de joacă și observarea reacțiilor copiilor, dar și ale părinților. Iar cea mai des întâlnită reacție din partea oamenilor a fost uimirea că nu s-au gândit până acum că spațiile de joacă publice nu pot fi utilizate de orice copil. În cadrul evenimentului de lansare, spațiul de joacă a fost foarte bine primit, copiii au părut foarte mulțumiți de rezultat, iar părinții au fost foarte curioși să afle când îl mutăm în parc și dacă mai facem alte astfel de spații.”

Prin proiectul pilot, AMAis dorește să demonstreze administrației publice necesitatea unor astfel de spații de joacă plurisenzoriale, dar și beneficiile aduse de acestea atât pentru persoanele tipice, cât și pentru cele cu dizabilități. Dar acesta nu este singurul proiect lansat de AMAis. ”Misiunea organizației constă în dezvoltarea unor proiecte, tehnici și metode alternative pentru creșterea gradului de integrare socială a persoanelor defavorizate. Toate proiectele se adresează atât persoanelor cu dizabilități, cât și celor tipice: Atelierul de Fantezie, unde timp de jumătate de an a construit un oraș din Lego cu copiii din clasa a IV-a de la Școala pentru deficienți de vedere din București; Senseability, o altă inițiativă pe termen lung care are ca scop dezvoltarea unui canal de comunicare între persoanele cu deficiențe de vedere și cele tipice, prin crearea unei experiențe polisenzoriale în spațiul construit. Am organizat tururi mixte pe nevăzute (persoane nevăzatoare și tipice) prin case monument din București, am avut o activitate accesibilă și persoanelor cu dizabilități vizuale în cadrul Nopții Muzeelor din 2016, printr-o expoziție tactilă în care nu te puteai baza pe văz, am conceput și organizat un tur sonor, urmat de un concert la Ateneul Român. Senseability urmează acum să dezvolte o noua latură prin finanțarea obținută de la Fundația Orange. Vom realiza un club de mobilitate urbană în centrul comunitar, accesibil persoanelor cu dizabilități, La Firul Ierbii. Practic, vom face, timp de un an, o serie de workshop-uri prin care poți învăța să te descurci într-un oraș neprietenos.”, încheie Iris Popescu, președinta AMAis.

Locul de joacă este deschis în timpul orelor de funcționare a Muzeului Culturii Romilor: de marți până vineri între 8:30-14:00, și în weekend-uri, pe 30 iulie, 13, 19 și 26 august între 10:00-13:00.

Foto Răspiua. Mai multe găsiți aici.

 

 

Acest articol a fost citit de 217 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge