ProGnosis – 20 de experți, 15 domenii, 60 de predicții pentru 2016. Digitalizarea, cuvântul cheie

ProGnosis – Noaptea Predicțiilor 2016, organizat de DC Communication, ajuns la cea de-a treia ediție, este gândit ca un eveniment de trend spotting și este legat de tradițiile din Noaptea Sfântului Andrei când, se spune, cerurile se deschid și sunt posibile priviri în viitor.

ProGnosis prezintă idei de dezvoltare, fundamentate pe experiența acumulată de clienții și colaboratorii noștri. Este un mic radar al societății, având în vedere domeniile diverse pentru predicții. Devine un prilej de dialog între domenii și o informație utilă, pentru toți cei care gândesc prospectiv”, a declarat Crenguța Roșu, Managing Partner, DC Communication

În 2016, digitalizarea va fi cuvântul cheie în multe dintre industrii. Chiar dacă este o tendință deja urmărită, anul viitor se vor vedea mai bine aplicațiile concrete ale acesteia, în cele mai diverse domenii: medicină, servicii comerciale, servicii de securitate, comunicare, servicii financiare, soluții de mobilitate etc. IT va fi din nou segmentul cu cea mai mare contribuție la creșterea economică a României.

Dar să vedem câteva predicții:

Ioana Avădani, Director Executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent:

  • More media, less journalism. Asistăm la două fenomene opuse pe piața media internațională: concentrarea proprietății de media, în trusturi mari, care au în focar centre de profit (adesea nelegate de media), în paralel cu o atomizare a proprietății, prin apariția unor noi platforme media, în special în domeniul online. Unele din aceste inițiative (adesea personale sau de grup mic) răsar din frustrarea profesioniștilor față de mediile „tradiționale”, care nu au găsit (încă?) soluții la erodarea modelului de business. Altele sunt doar materializarea „democratizării instrumentelor jurnalismului”, fără a presupune și asumarea răspunderilor jurnalistului.
  • Know as you go. Crește ponderea platformelor mobile. Va conta din ce în ce mai mult – atât pentru public, cât și pentru publicitari – oferta media pentru „ecranele mici” (telefoane mobile, tablete) în detrimentul platformelor tradiționale, ba chiar și a calculatoarelor. Este o reflexie a schimbărilor obișnuințelor de consum mediatic al publicului. Ridică probleme producătorilor de conținut, care trebuie să-și adapteze tehnologic ofertele, dar și pentru publicitari.
  • Video killed the radio show – or did it? Își revine radioul? În ultimul timp, au apărut inițiative de lansare a unor proiecte de radio, un mediu considerat „consumat” și „omorât” de strălucirea televiziunii. Recentele inițiative dovedesc apetența producătorilor pentru resuscitarea acestui mediu, în pofida cifrelor care arată că bugetele de publicitate pentru radio sunt marginale. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor avea capacitatea de a genera jurnalism „hard core”, dacă vor fi mai mult decât tonomate, mai mult decât versiuni radio ale platformelor de bloguri, cu muzică on top.

Ivan Patzaichin, Antreprenor social:

  • Operatorii de turism vor începe să includă în ofertele lor curente și servicii de ecoturism și pescaturism. Mai precis, ecoturismul și pescaturismul nu vor fi disponibile exclusiv celor care caută în mod special astfel de activități, la agenții de turism de nișă, ci vor fi din ce în ce mai populare, și turiștilor nespecializați.

Mădălina Mihalache, Șef Biroul de Informare al Parlamentului European în România:

  • Cred că primul lucru pe care-l văd posibil și probabil pentru anul 2016 este o conștientizare mai puternică a forței solidarității umane. Am văzut acest lucru manifestându-se după tragedia de la Clubul Colectiv din București și după oribilele atentate teroriste de la Paris, din 13 noiembrie. Aceasta este o bază care mă face să mă simt în continuare întru totul optimistă în legătură cu viitorul Uniunii Europene și cu viitorul Europei, în general. Cred că cetățenii europeni nu se vor da bătuți în fața acestor mari provocări cu care se confruntă în acest moment. Cred că vor ști în continuare să-și apere dreptul la o viață liberă, democratică, prosperă și în continuare solidară în UE.
  • În calitate de reprezentant al Biroului Parlamentului European, cred că nu trebuie să uităm că Parlamentul European nu este doar o instituție în care se adună niște oameni și votează legislația europeană, ci este, în primul rând, un loc în care idei diverse, pluraliste ale reprezentanților aleși ai cetățenilor europeni își croiesc calea și definesc politicile noastre pe termen lung. Cu această pledoarie pentru optimism, derivat din forța solidarității umane și rezistența ideilor umaniste ale europenilor aș vrea să nu uităm că UE suntem și noi și din această calitate derivă și beneficiile și responsabilitățile noastre, ale tuturor.

Teodor Frolu, Co-Managing Partner, DC Communication:

  • După exercițiul pe fondurile europene – care, chiar dacă a întâmpinat multe provocări în derulare – deja a început să existe un knowledge la nivelul unor comunități. Aici au început să își facă efectul aceste fonduri care stimulează dezvoltarea de asocieri. Și, ca în orice asociere sau grup de acțiune locală, comunicarea este unul din instrumentele de bază de acțiune.
  • Din acest motiv, previziunea mea este că există premisele ca noile finanțări, care vor începe anul viitor pe fonduri UE, vor fi mult mai bine orientate și mai simplu de accesat. În acest fel, poate avea loc o revigorare spectaculoasă a societății civile românești. În acest moment, premisele sunt foarte bune pentru așa ceva, din trei motive:
    • Deja s-a trecut printr-o experiență și unii au o experiență de succes care le-a dat încredere și au putut să devină modele și pentru alții;
    • Este un trend general în administrarea fondurilor europene, și mai ales în noul guvern, de a simplifica accesul la finanțări pe această zonă;
    • Prin sistemul creat cu ajutorul social media și prin toate instrumentele de comunicare se sprijină în acest mod dezvoltarea de rețele pentru a comunica, pentru a-și stabili obiectivele comune și pentru a începe să acționeze în comun.
  • Așadar, va fi o schimbare majoră de raportare sau de implicare a unor grupuri de acțiune locală care vor începe să fie mult mai profesioniste, care vor fi capabile să atragă resurse și vor fi mult mai influente în cadrul societății românești.

Șerban Alexandrescu, Partener, Headvertising:

  • Se dă drumul la fuziuni între agențiile locale de publicitate care nu mai au masă critică. Ego-urile încep să se încline în favoarea logicii economice.
  • “The Rise of the Tied-Lancer” – generalizarea “frontului dublu”. Mai pe românește, majoritatea angajaților agențiilor vor face și freelance work, după orele de program și majoritatea free lancer-ilor vor încerca să aibă totuși și un salariu stabil undeva.
  • Începe, în sfârșit, “Nice Digital”-ul. Adică, campanii “expresive”, cu adevărat integrate, corespunzător bugetate, cu reach serios.
  • Pentru că publicul e acum suficient de “educat digital”, există nevoia (conștientizată acum și de clienți, și de agenții), există și satisteala, plafonarea și plictisul. Știm ce prinde, știm ce nu prinde. Avem platforme digitale stabile (nu, Facebook-ul nu va muri în 2016), și consumul de “film online” crește galopant.
  • Și, foarte important, pentru că va exista și un (modest, dar va exista) “upsurge” economic. Pentru că “nice digital”-ul cere bani mai mulți; și ei nu puteau apărea câtă vreme advertiserilor nu le venea puțin sânge în obraji.

Șerban Zîrnovan, Enterprise Solutions Group Director Dell, Central & Eastern Europe:

  • Modificări în modul în care comunicăm. Conform unor studii recente, doar 14% din oameni au încredere în mesajele de publicitate uzuale, dar 78% dintre noi au încredere în alți colaboratori, colegi, sau chiar oameni necunoscuți pentru recomandări bazate pe experiențele proprii. Mai degrabă ne-am obișnuit să avem încredere în comentariile și impresiile altor persoane în ceea ce privește un anumit produs sau tehnologie. Aceasta însă crează o nouă tendință – vocile angajaților au mai multă putere decât cele ale directori sau managerilor de brand dedicat. Încrederea, autenticitatea și transparența sunt esențiale în modul în care ne vom desfășura activitatea într-un an extrem de dinamic precum 2016.
  • Digitalizare, Analiză Predictivă & BigData. Clienții noștri doresc să fie inspirați și doresc să înțeleagă modul în care pot prospera. Tehnologia propriu-zisă a devenit mai puțin relevantă (datorită standardizării) și se concentrează pe ceea ce determină de fapt oamenii să cumpere produse și servicii. Marje de profit mai mari și loialitatea vor fi din nou în centrul atenției, câștigători fiind cei care pot forma legături semnificative și personale cu cumpărătorii. Proliferarea de dispozitive și de moduri de interfațare atât om-mașină, dar din ce în ce mai mult mașină – mașină, aduce în discuție un trend vechi deja, legat de digitizare. Noi responsabilități sunt create în echipele IT. Cu toate acestea, marea problemă a digitalizării este că nu va încetini și se răspândește în zonele cele mai neașteptate. Companiile care nu au “prins” ce poate face acest trend pentru afacerea lor și ceea ce aduce nou mediului lor competitiv, se află într-o situație foarte delicată în anul următor. Digitalizarea, de la soluții mobile până la  confidențialitate și securitate, este o sursă de diferențiere competitivă a companiilor. Este important de menționat că business-ul de date nu este important doar pentru firme, dar, într-o egală măsură, pentru persoanele fizice, transformându-ne în “antreprenori de date”.  Întrebarea va rămâne deschisă pentru 2016 – cine este responsabil de transformarea digitală de afaceri?
  • Inovare integrată. Generalul Eric Shinseki, fostul șef de stat major în armata americană, a spus: „Dacă nu vă place schimbarea, o să vă placă și mai puțin să deveniți irelevanți„. Este o tendință comună pentru toate industriile de a asista la schimbarea comportamentelor de consum, puternic influențat de intrările noi pe piață, cu tehnologie care să vă pună în valoare abilitățile, mai degrabă decât de modele vechi sau procese favorizate de companiile tradiționale. În sectorul IT, lucrurile nu ar fi putut fi altfel. Întreprinderile și consumatorii au deopotrivă cerințe mai sofisticate care să conducă la o combinație de cereri vitale (virale?) în cazul în care valoarea pentru bani, client service, fiabilitate, calitate și ușurința de a face afaceri joacă un rol la fel de important. Prin urmare, furnizorii și partenerii, trebuie să eficientizeze operațiunile în scopul de a oferi în cele din urmă soluția finală. O soluție care începe și se termină cu clientul printr-un proces continuu în care toate elementele dintr-o soluție nu sunt privite independent, sau ca mărfuri, sau lăsate pe planul secund, ci mai degrabă ca o parte indispensabilă a unei întregi infrastructuri IT. Pe scurt, de la un cap la altul. Pentru un client, partea din introducere de date (front end) și partea de prelucrare de date (back end) a infrastructurii IT nu sunt separabile – un element independent nu este răspunsul. Aceasta este ceea ce așteaptă clienții noștri și este ceea ce ar trebui să facă furnizorii și partenerii care pretind a oferi soluții de la un capăt la altul.

Ștefan Bucătaru, Director General Agribusiness, Agricover:

  • Prețuri mai mari la energie, instabilitate politică și socială, inclusiv intensificarea confictelor de natură militară, cheltuieli de consum mai ridicate, o piață a muncii în revenire şi o monedă europeană mai slabă sunt factori care vor conduce la o revenire economică în sens larg.
  • În agribusiness, este de așteptat intensificarea procesului de consolidare, jucătorii mari achiziționând active de la cei care au fost afectați de dificultățile anului 2015.
  • În acest context, România va înregistra o creștere economică de peste 4%.

Celelalte predicții pot fi citite aici.

keyboard-1573055-1279x831

Acest articol a fost citit de 705 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge