Maramureșul, între tradiție și modernitate

De câțiva ani, tot aud sau citesc că ”satul moare”. Inclusiv în Țara Maramureșului despre care știam de la tata că era singura zonă din România care-și mai păstra tradițiile. Ani la rând m-am întrebat dacă aici mai există tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile care-i duseseră faima peste hotare.

Moș Pupăză (Pătru Godja) a fost unul dintre cei mai mari cioplitori în lemn ai Maramureșului. A transmis mai departe meșteșugul artei cioplitului în lemn sau va intra în categoria meșteșugurilor uitate? Victoria și Isidor Berbecaru sunt creatori de covoare vegetale în Botiza, Maramureș. Sunt ultimii meșteșugari de covoare vegetale? Ion Stan Pătraș și urmașul său, Dumitru Pop Tincu: meșteșugul crucii de Săpânța s-a păstrat nealterat sau s-a modernizat? Anuța Ciceu din Budești, maestră în cămăși și alte țesături, zadii și trăistuțe; în Călinești, Ana Andreică. Cioareci și gube – straiele ancestrale – mai făcea doar Ioan Berci. Meșterul Nicoară Hotea era renumit pentru cojoacele cu ”sute de oglinzi pentru a speria dracii când își văd chipul în vârtejul jocului”. Se mai găsesc, poate, prin lăzile de zestre. Dar se mai poartă? Când, cum, unde? Mai țese sau mai coase cineva? Ajung fusurile și războaiele de țesut obiecte de decor în casă sau muzeu? Vorbim, practic, despre câteva dintre elementele identității românești. Se mai transmit meșteșugurile din generație în generație în condițiile în care mai toți tinerii pleacă să lucreze în străinătate? Asistăm, oare, astăzi la dispariția meșteșugurilor tradiționale? Obiectele tradiționale sunt înlocuite cu chinezărisme, kitsch-uri sau cu cele de duzină, fabricate industrial? Motivele străvechi se păstrează sau se transformă în motive moderne? Zonele tradiționale românești se transformă sau se păstrează nealterate de veacuri?

Cu întrebările astea am plecat în Țara Maramureșului, Valea Marei, pe la jumătatea lui august; ultima oară am fost aici în vara anului 2000. După primele comune văzute – Bogdan Vodă, Rozavlea, Bârsana – nicicând n-am fost mai dezamăgită. Orgolii și betoane. În comunele mari din Maramureș găsești vile de toate culorile, de 1, 2, sau 3 etaje. Reușita maramureșeanului plecat la muncă peste hotare, în Spania, Italia, Germania, Irlanda, se măsoară în funcție de dimensiunea casei construite. Cu cât este mai mare, cu atât este mai bine pentru mândria lui în fața satului. Unele case au porți și ziduri moderne, din fier forjat, altele păstrează poarta tradițională maramureșeană, mai veche sau mai nouă, după posibilități. Tinerii și cei cu putere de muncă pleacă în străinătate pentru a agonisi averi, dar se întorc în fiecare an, în august, în concediu. Case și mașini. Mașini și case. Acestea sunt prioritățile aici, în unele zone din Țara Maramureșului. BMW-urile și Audi-urile predomină. E o practică obișnuită a ultimilor ani să vezi câțiva tineri îmbrăcați în costumul tradițional de duminică, în mașinile lor, cu numere roșii de înmatriculare, pe drumul spre biserică, deși drumul acela n-are nici 500 de metri. Dar întregul sat trebuie să vadă cât de mult au reușit ei în ultimul an; doar n-au plecat degeaba să muncească afară. De cele mai multe ori, aici rămân bătrânii să aibă grijă de construcții, majoritatea nefinalizate (la roșu). Read more about Maramureșul, între tradiție și modernitate

Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

De fiecare dată când îmi planific excursiile, urmăresc booking.com pentru prețuri și păreri. Mereu aleg hotelurile cotate de la ”bine” la ”excepțional”. Citesc părerile oamenilor, dar triez cu atenție, deoarece se știe, sunt zeci de cârcotași, zeci de nemulțumiți care scriu aiurea, iar un hotel cotat doar ”bine” poate să fie, de fapt, ”foarte bine” sau chiar ”fabulos”. Să spui că nu-ți place cum e așezat dulapul, că nu-ți place mocheta sau că geamul n-are plasă de țânțari (deși nu sunt țânțari în zona respectivă), înseamnă să scrii aiurea, rău intenționat.

Ce urmăresc eu când caut un hotel? Să fie bine poziționat, cât mai aproape de obiectivele turistice din oraș. Cui i-ar plăcea să se plimbe cu metroul nu știu câte stații, apoi cu autobuzul sau tramvaiul sau orice alt mijoc de transport pentru a ajunge în centrul orașului? Așadar, distanța dintre hotel și obiectivele de interes este un prim criteriu. Apoi camera hotelului și hotelul în sine, să-ți fie drag să stai acolo. Poate prinzi vreo zi ploioasă de nu-ți vine să ieși din hotel sau poate ai ceva de lucru și îți trebuie spațiu. Un spațiu în care să te simți ca acasă sau chiar mai bine decât  acasă, cum ar zice unii – poate fi camera, lobby barul, terasa etc. Gastronomia, un alt criteriu de luat în seamă. Pentru mine, cel puțin, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. În general, după micul dejun încep hoinăreala prin oraș, cel puțin 15-20 de km de mers pe jos, fără a mai ține cont de ceas sau de o altă masă.

În 2014, când mi-am planificat city break-ul la Amsterdam, am ochit de la început lanțul internațional de hoteluri Golden Tulip. Ghinionul meu a fost să nu găsesc camere disponibile pentru perioada în care aveam eu nevoie. Altfel, hotelul Golden Tulip din Amsterdam era prima alegere. ”Locația excelentă”, ”foarte curat și ordonat”, ”personal remarcabil” sunt comentariile care predomină aici. Practic, povestea Golden Tulip a început în 1960, în Olanda, și continuă astăzi prin cele peste 240 hoteluri de 4 stele din 47 de țări din întreaga lume.

În București, chiar în inima orașului, pe Calea Victoriei, se află Golden Tulip Victoria Bucharest, care oferă, din 2006, confortul propriei case. Distanța de mers pe jos până la principalele obiective este de 10 minute până în zona Centrului Vechi, 5 minute până la Piața Victoriei sau Piața Romană. Iar dacă vă veți uita pe booking, veți găsi comentarii precum ”locația excelentă”, ”amplasat excepțional pe Calea Victoriei”, ”camera cochetă, confortabilă, echipată cu tot ce ai putea avea nevoie”, ”personal foarte amabil și drăguț” etc. Read more about Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă

70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă, potrivit celui mai recent raport pe subiect, publicat de Comisia Europeană marți, 23 mai 2017. La nivel european, peste 85% din zonele pentru scăldat monitorizate în 2016 au îndeplinit cele mai stricte standarde de calitate (de unde calificativul „excelent”), ceea ce înseamnă că ele au fost, în mare parte, lipsite de substanțe poluante nocive pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Peste 96% din zonele pentru scăldat au îndeplinit cerințele minime de calitate stabilite în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) și al Comisiei Europene confirmă că, în ultimii 40 de ani, plajele și locurile de practicare a înotului din întreaga Europă înregistrează o tendință pozitivă, cu ape din ce în ce mai curate. Evaluarea reunește analize ale unor eșantioane de apă prelevate în peste 21 000 de zone pentru scăldat, atât costiere, cât și interioare, și oferă bune indicii în legătură cu amplasarea probabilă a zonelor cu cea mai bună calitate a apei în această vară. Apa pentru scăldat este eșantionată și monitorizată pentru determinarea oricăror eventuale contaminări cu materii fecale provenite de la apele uzate sau de la animale. Read more about 70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă

92 euro bilet avion dus-întors la Tarom pentru Alicante, Amsterdam, Madrid, Tel Aviv, Valencia

Achiziționarea a 2 aeronave noi de tip BOEING 737-800NG pentru flota Tarom aduce și o ofertă specială. Poți zbura astfel la tariful unic de 92 Euro (cu toate taxele incluse) între Bucureşti şi unele dintre cele mai atractive destinaţii europene: Alicante, Amsterdam, Madrid, Tel Aviv, Valencia. Cumpără biletele în perioada 19-21 mai 2017, ca să te […]

Harta cu sloganuri turistice

Pe site-ul de călătorii FamilyBreakFinder din Marea Britanie a fost publicată o hartă, care conține sloganul turistic al fiecărei țări.

Harta oferă o perspectivă asupra modului în care țările din întreaga lume se vând potențialilor vizitatori. După cum arată FamilyBreakFinder, în aceste sloganuri apar, în total, 9 semne de exclamare. Unele sloganuri sunt simple, precum ”Brasil-Sensational!”, altele te fac să te gândești ce poate însemna El Salvador… ”țara cu 45 de minute”. Unele-s amuzante, iar altele ar trebui să ceară banii înapoi agențiilor care le-au creat.

Câteva sloganuri care mi-au plăcut:

Olanda: The original cool
El Salvador: The 45 minute country
Slovenia: I feel sLOVEnia
Capul Verde: No stress
Spania: #spainindetail
Bhutan: Happiness is a place
India: Incredible !ndia
Qatar: Where dreams come to life

Vouă care vă plac?

Read more about Harta cu sloganuri turistice

Kampung Pelangi – Satul Curcubeului din Indonezia

Unele locuri sunt colorate în mod natural, altele au nevoie, însă, de puțin ajutor. Pentru a transforma un peisaj dezolant, casele dintr-un sat indonezian au fost pictate în diverse nuanțe și modele. Guvernul indonezian a cheltuit aproximativ 22.000$ pentru a picta peste 200 de case, proiectul fiind o parte a ideii de rebranding pentru a aduce mai mulți turiști în zonă. Inițiatorul proiectului, Slamet Widodo, a declarat pentru Jakarta Post: ”Sperăm că va fi cel mai mare sat colorat din Indonezia.” Numele Kampung Pelangi se traduce literalmente prin Satul Curcubeului, iar destinația a devenit rapid un loc preferat pentru fotografi datorită pereților colorați și a picturilor 3D. Așa cum puteți vedea în fotografiile postate pe Instagram, picturile fac ca fundalul să fie perfect pentru portrete.

Read more about Kampung Pelangi – Satul Curcubeului din Indonezia