Ce faci când se anulează zborul?

În umbra evenimentelor referitoare la zborul anulat de o companie din Portugalia și pentru că nu este pentru prima dată când anulează zboruri și anunță târziu, Centrul European al Consumatorilor din Romania vă oferă sprijin şi consultanţă.

Anularea este definită ca fiind neefectuarea unui zbor programat anterior şi pentru care s-a făcut cel puţin o rezervare.
Potrivit Curţii Europene de Justiţie, un zbor este anulat atunci când zborul prevăzut anterior şi întârziat este transferat pe un zbor alternativ.

Un zbor întârziat, indiferent de durata întârzierii, chiar dacă este prelungită, nu poate fi considerat zbor anulat dacă se efectuează în conformitate cu programarea prevăzută anterior de către operatorul de transport aerian.
În cazul anulării zborului, pasagerii au dreptul de a li se oferi gratuit mese şi băuturi răcoritoare, direct proporţionale cu timpul de aşteptare şi două apeluri telefonice, mesaje prin telex, telefon sau fax.

În eventualitatea unei redirecţionări, dacă ora de plecare anticipată a unui nou zbor este la cel puţin o zi după ora de plecare programată pentru zborul anulat, pasagerii au dreptul de a li se oferi gratuit cazare hotelieră şi transportul dintre aeroport şi locul cazării. Read more about Ce faci când se anulează zborul?

Maramureșul, între tradiție și modernitate. Always Yes To Romania

De câțiva ani, tot aud sau citesc că ”satul moare”. Inclusiv în Țara Maramureșului despre care știam de la tata că era singura zonă din România care-și mai păstra tradițiile. Ani la rând m-am întrebat dacă aici mai există tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile care-i duseseră faima peste hotare.

Moș Pupăză (Pătru Godja) a fost unul dintre cei mai mari cioplitori în lemn ai Maramureșului. A transmis mai departe meșteșugul artei cioplitului în lemn sau va intra în categoria meșteșugurilor uitate? Victoria și Isidor Berbecaru sunt creatori de covoare vegetale în Botiza, Maramureș. Sunt ultimii meșteșugari de covoare vegetale? Ion Stan Pătraș și urmașul său, Dumitru Pop Tincu: meșteșugul crucii de Săpânța s-a păstrat nealterat sau s-a modernizat? Anuța Ciceu din Budești, maestră în cămăși și alte țesături, zadii și trăistuțe; în Călinești, Ana Andreică. Cioareci și gube – straiele ancestrale – mai făcea doar Ioan Berci. Meșterul Nicoară Hotea era renumit pentru cojoacele cu ”sute de oglinzi pentru a speria dracii când își văd chipul în vârtejul jocului”. Se mai găsesc, poate, prin lăzile de zestre. Dar se mai poartă? Când, cum, unde? Mai țese sau mai coase cineva? Ajung fusurile și războaiele de țesut obiecte de decor în casă sau muzeu? Vorbim, practic, despre câteva dintre elementele identității românești. Se mai transmit meșteșugurile din generație în generație în condițiile în care mai toți tinerii pleacă să lucreze în străinătate? Asistăm, oare, astăzi la dispariția meșteșugurilor tradiționale? Obiectele tradiționale sunt înlocuite cu chinezărisme, kitsch-uri sau cu cele de duzină, fabricate industrial? Motivele străvechi se păstrează sau se transformă în motive moderne? Zonele tradiționale românești se transformă sau se păstrează nealterate de veacuri?

Cu întrebările astea am plecat în Țara Maramureșului, Valea Marei, pe la jumătatea lui august; ultima oară am fost aici în vara anului 2000. După primele comune văzute – Bogdan Vodă, Rozavlea, Bârsana – nicicând n-am fost mai dezamăgită. Orgolii și betoane. În comunele mari din Maramureș găsești vile de toate culorile, de 1, 2, sau 3 etaje. Reușita maramureșeanului plecat la muncă peste hotare, în Spania, Italia, Germania, Irlanda, se măsoară în funcție de dimensiunea casei construite. Cu cât este mai mare, cu atât este mai bine pentru mândria lui în fața satului. Unele case au porți și ziduri moderne, din fier forjat, altele păstrează poarta tradițională maramureșeană, mai veche sau mai nouă, după posibilități. Tinerii și cei cu putere de muncă pleacă în străinătate pentru a agonisi averi, dar se întorc în fiecare an, în august, în concediu. Case și mașini. Mașini și case. Acestea sunt prioritățile aici, în unele zone din Țara Maramureșului. BMW-urile și Audi-urile predomină. E o practică obișnuită a ultimilor ani să vezi câțiva tineri îmbrăcați în costumul tradițional de duminică, în mașinile lor, cu numere roșii de înmatriculare, pe drumul spre biserică, deși drumul acela n-are nici 500 de metri. Dar întregul sat trebuie să vadă cât de mult au reușit ei în ultimul an; doar n-au plecat degeaba să muncească afară. De cele mai multe ori, aici rămân bătrânii să aibă grijă de construcții, majoritatea nefinalizate (la roșu). Read more about Maramureșul, între tradiție și modernitate. Always Yes To Romania

Încep înscrierile pentru Tururile George Enescu din cadrul Bucureștiului Creativ de la ediția 2017 a Festivalului Enescu

În perioada 2-24 septembrie, Asociatia Cultour organizează o serie de plimbări urbane pe urmele marelui muzician și compozitor George Enescu. Traseele sunt atât pietonale, cât și pe bicicletă și fac parte din seria de evenimente București Creativ din cadrul ediției 2017 a Festivalului Enescu.

De-a lungul acestor tururi, publicul va afla informații inedite atât despre cariera muzicală, cât și despre viața personală a compozitorului George Enescu. Tururile sunt organizate în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Tururile pietonale dedicate lui George Enescu vor porni din fața Ateneului Român, iar cele cu bicicleta de la Căsuța Raiffeisen Bank, situată în Piața George Enescu, și vor purta publicul pe străzile Bucureștiului lui Enescu – Palatul Regal, str. George Enescu, Muzeul George Enescu, fiind doar câteva dintre obiective. Alături de acestea, publicul va vizita și instalațiile interactive din cadrul Bucureștiului Creativ: Orchestra de Sticlă – instalație interactivă, creată de artista Iulia Năstase, o orchestra din 30 de instrumente din sticlă, în marime naturala, pe care vizitatorii o pot „dirija” cu ajutorul unei instalații multimedia, Expoziția digitală Enescu 360, care permite vizitatorilor să vadă muzeele dedicate lui George Enescu din țară cu ajutorul realității virtuale, la Muzeul Național George Enescu. În cadrul fiecărui tur este inclusă și o vizită gratuită la Muzeul George Enescu.

Atât tururile pietonale, cât și cele cu bicicleta sunt gratuite. Tururile cu bicicleta se fac în baza înscrierii și în limita locurilor disponibile.

Programul tururilor este următorul: Read more about Încep înscrierile pentru Tururile George Enescu din cadrul Bucureștiului Creativ de la ediția 2017 a Festivalului Enescu

RowmaniaFest 2017

Identitatea unei țări este reprezentată și de patrimoniul cultural național, dar și de tradiții și obiceiuri. Trăim într-o perioadă în care, odată cu trecerea timpului, societatea suferă transformări. Și mai ales cea rurală. Este, însă, de datoria noastră să păstrăm, pe cât posibil, identitatea și specificitatea zonelor, atât prin tradiții, cât și prin îmbinarea lor cu modernitatea. Cel mai mare regret, după ce-am văzut o parte din Țara Maramureșului, este faptul că satul românesc se transformă. Evoluează, e firesc, dar cu ce riscuri? Multe zone își pierd identitatea. Casele bătrânești sunt vândute pe o nimica toată sau demolate pentru a se construi vile ca în occident.

La polul opus, există zone în care oamenii și asociațiile se zbat pentru păstrarea identității și specificității acestora. Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” încearcă să atragă atenţia asupra Deltei Dunării, asupra tradiţiilor și, mai ales, asupra oamenilor care locuiesc aici, majoritatea pescari. Asociaţia a dezvoltat mai multe proiecte în zonă pentru păstrarea identităţii şi specificităţii acesteia, inclusiv o iniţiativă prin care deţinuţii de la mai multe penitenciare din ţară au fost aduşi în Deltă pentru a construi case, ca parte a eforturilor de reintegrare socială a acestora, dar şi pentru a oferi un exemplu despre cum ar putea comunităţile să-şi păstreze identitatea. În plus, s-a implicat în prevenirea abandonului școlar în județul Tulcea, prin campania ”Creștem în comunitate”. Canotca a fost primul proiect al Asociaţiei „Ivan Patzaichin – Mila 23”.  În felul acesta se poate dezvolta un nou tip de turism în Delta Dunării. Renunțând la bărcile cu motor, turiștii se pot bucura, pe îndelete, de minunățiile Deltei Dunării.

În vara acestui an, Asociația ”Ivan Patzaichin – Mila 23” a identificat terenul pe care intenționează să amenajeze primul canal olimpic ecologic pentru kaiac-canoe din România. ”Este un proiect care depășește partea sportivă și care va valorifica un potențial al acestei zone cu tradiție bogată în canotaj. Să nu uităm că numai în satul Mila 23 sunt cel puțin 25 de campioni la kaiac-canoe. Canalul omologat internațional va fi o atracție datorită vecinătății cu Delta Dunării, ar oferi un spațiu pentru un muzeu al canotajului, ar fi o infrastructură și pentru triatlon și ar fi o investiție strategică pentru Deltă în extrasezon. Per total, va fi un proiect cu impact multiplu, un proiect integrat”, a declarat pentru Agerpres reprezentantul Asociaţiei „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Teodor Frolu. Read more about RowmaniaFest 2017

Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

De fiecare dată când îmi planific excursiile, urmăresc booking.com pentru prețuri și păreri. Mereu aleg hotelurile cotate de la ”bine” la ”excepțional”. Citesc părerile oamenilor, dar triez cu atenție, deoarece se știe, sunt zeci de cârcotași, zeci de nemulțumiți care scriu aiurea, iar un hotel cotat doar ”bine” poate să fie, de fapt, ”foarte bine” sau chiar ”fabulos”. Să spui că nu-ți place cum e așezat dulapul, că nu-ți place mocheta sau că geamul n-are plasă de țânțari (deși nu sunt țânțari în zona respectivă), înseamnă să scrii aiurea, rău intenționat.

Ce urmăresc eu când caut un hotel? Să fie bine poziționat, cât mai aproape de obiectivele turistice din oraș. Cui i-ar plăcea să se plimbe cu metroul nu știu câte stații, apoi cu autobuzul sau tramvaiul sau orice alt mijoc de transport pentru a ajunge în centrul orașului? Așadar, distanța dintre hotel și obiectivele de interes este un prim criteriu. Apoi camera hotelului și hotelul în sine, să-ți fie drag să stai acolo. Poate prinzi vreo zi ploioasă de nu-ți vine să ieși din hotel sau poate ai ceva de lucru și îți trebuie spațiu. Un spațiu în care să te simți ca acasă sau chiar mai bine decât  acasă, cum ar zice unii – poate fi camera, lobby barul, terasa etc. Gastronomia, un alt criteriu de luat în seamă. Pentru mine, cel puțin, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. În general, după micul dejun încep hoinăreala prin oraș, cel puțin 15-20 de km de mers pe jos, fără a mai ține cont de ceas sau de o altă masă.

În 2014, când mi-am planificat city break-ul la Amsterdam, am ochit de la început lanțul internațional de hoteluri Golden Tulip. Ghinionul meu a fost să nu găsesc camere disponibile pentru perioada în care aveam eu nevoie. Altfel, hotelul Golden Tulip din Amsterdam era prima alegere. ”Locația excelentă”, ”foarte curat și ordonat”, ”personal remarcabil” sunt comentariile care predomină aici. Practic, povestea Golden Tulip a început în 1960, în Olanda, și continuă astăzi prin cele peste 240 hoteluri de 4 stele din 47 de țări din întreaga lume.

În București, chiar în inima orașului, pe Calea Victoriei, se află Golden Tulip Victoria Bucharest, care oferă, din 2006, confortul propriei case. Distanța de mers pe jos până la principalele obiective este de 10 minute până în zona Centrului Vechi, 5 minute până la Piața Victoriei sau Piața Romană. Iar dacă vă veți uita pe booking, veți găsi comentarii precum ”locația excelentă”, ”amplasat excepțional pe Calea Victoriei”, ”camera cochetă, confortabilă, echipată cu tot ce ai putea avea nevoie”, ”personal foarte amabil și drăguț” etc. Read more about Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă

70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă, potrivit celui mai recent raport pe subiect, publicat de Comisia Europeană marți, 23 mai 2017. La nivel european, peste 85% din zonele pentru scăldat monitorizate în 2016 au îndeplinit cele mai stricte standarde de calitate (de unde calificativul „excelent”), ceea ce înseamnă că ele au fost, în mare parte, lipsite de substanțe poluante nocive pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Peste 96% din zonele pentru scăldat au îndeplinit cerințele minime de calitate stabilite în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) și al Comisiei Europene confirmă că, în ultimii 40 de ani, plajele și locurile de practicare a înotului din întreaga Europă înregistrează o tendință pozitivă, cu ape din ce în ce mai curate. Evaluarea reunește analize ale unor eșantioane de apă prelevate în peste 21 000 de zone pentru scăldat, atât costiere, cât și interioare, și oferă bune indicii în legătură cu amplasarea probabilă a zonelor cu cea mai bună calitate a apei în această vară. Apa pentru scăldat este eșantionată și monitorizată pentru determinarea oricăror eventuale contaminări cu materii fecale provenite de la apele uzate sau de la animale. Read more about 70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă