Dragă Tată,

Am discutat noi, de-atâtea ori, câte-n lună și în stele. Mereu ai fost alături de mine, mereu ai investit în mine și m-ai sprijinit necondiționat. Mereu mi-ai spus ”Poți!”, deși în sinea ta poate credeai că nu pot. Dar niciodată nu mi-ai spus că nu pot. Mulțumesc, tată, că m-ai învățat să lupt pentru orice, să cred în… ”pot”.

Ți-a plăcut să înveți, să studiezi. Mereu te vedeam cumpărând cărți, citind și notând la biroul tău din sufragerie. Mereu mi-ai spus că o carte e cel mai de preț dar pentru viitorul meu. Mulți ani te-ai rugat de mine să termin facultatea. Jobul, banii și cheful de distracție m-au făcut s-o tărăganez mult timp. Într-un final, m-am reapucat de ea. Am terminat-o, dar pentru tine era deja prea târziu… În ziua în care am luat licența, am trecut cu diploma pe la tine și ți-am spus… Nu știu să-ți explic ce ușurare, dar și bucurie totodată am avut în clipele acelea… Mașina ta de scris, cărțile scrise de tine sunt la loc de cinste în bibliotecă. Manuscrisele tale își așteaptă frumos rândul pentru a vedea lumina tiparului. Am o datorie mai mult decât morală față de tine. Mulțumesc, tată, că m-ai învățat să apreciez cuvintele, cartea și mai ales să învăț…

Fiind plecat din Maramureș de peste 40 de ani, aveai de fiecare dată lacrimi în ochi când îmi povesteai despre bunici, despre prietenii și colegii tăi de școală (nu știu ce mai fac doctorul Scăunaș, nici chimistul Druță), despre Valea Marei, despre scăldările în Iza, jocurile și patinatul cu patine din lemn. Astăzi, cu atât mai mult îmi doresc să revad Maramureșul tău iubit. Nici nu știu dacă mai există acum casa bunicilor. Dacă se mai respectă acele tradiții de Crăciun despre care îmi spuneai cu atâta patos. Crăciunul s-a născut la sat, îmi ziceai tu în fiecare an. Astăzi zic că nu mai e Crăciun fără tine… Mulțumesc, tată, ca m-ai învățat să iubesc satul românesc și tradițiile sale…
Read more about Dragă Tată,

Nevoia de apreciere

Cum arată raiul sufletului tău? Mulți aleargă după apreciere, însă prea puțini recunosc asta. Nevoia de apreciere este uriașă, indiferent de tipul ei. Poate fi un gest mai mic sau mai mare, material sau spiritual, de apreciere din partea celui (celei) drag(i), a copilului, a părintelui, a șefului, a oricăruia, în funcție de diversele împrejurări și nimic nu se compară cu suferința absenței acesteia. Iar raiul tău interior se prăbușește atunci când nu (mai) conștientizezi că te poți bucura de orice gest mărunt de apreciere. Read more about Nevoia de apreciere

3 martie, Ziua Internațională a Auzului

Pe 3 martie este Ziua Internațională a Auzului (World Hearing Day); data fiind stabilită în 2007, la prima conferință internațională despre prevenirea și reabilitarea auzului, desfășurată în Beijing, China.

Tema anului 2017 este “Action for hearing loss: make a sound investment” (Acționează pentru pierderea auzului: fă o investiție în sunet) cu scopul de a atrage atenția asupra impactului economic al pierderii auzului. Lipsa abordării pe tema pierderii auzului poate reprezenta un cost ridicat pentru economie la nivel global și are un impact semnificativ asupra vieții celor afectați.

Prevenirea, screening-ul pentru identificarea precoce, reabilitarea prin dispozitive auditive, subtitrările și limbajul prin semne sunt printre strategiile care pot atenua pierderea auzului și a consecințelor sale. Ziua Internațională a Auzului 2017 scoate în evidență acțiunile care pot fi întreprinse de către factorii de decizie pe tema pierderii auzului.

Din păcate, lumea în care trăiesc persoanele cu dizabilități auditive nu este mereu la fel cu lumea în care trăiesc ceilalți considerați ”normali”. Cei cu dizabilități nu vor să fie priviți cu milă, compasiune, ci să fie tratați ca fiind normali. Cu calm și răbdare. Mai multe despre povestea mea, aflați de aici.

În România, la 30 septembrie 2016, conform buletinului statistic realizat de ANPD, erau 23598 persoane cu dizabilități auditive, din care 1795 sunt copii și 134 de persoane adulte instituționalizate, 3491 persoane cu dizabilități auditive angajate. Read more about 3 martie, Ziua Internațională a Auzului

Today… I am happy

Nu prea scriu articole motivaționale, însă scriu din suflet și din experiență. Astăzi am un tricou pe care scrie… ”Today I am thankful” și nu uit niciodată să fiu recunoscătoare, să mulțumesc sau să mă bucur de orice lucru, indiferent cât este de mic sau de mare. În ciuda faptului că mereu mi s-a spus… Nu poți, iar eu am răspuns de fiecare dată… Ba pot! Trebuie doar să deschizi ochii și să privești în jur. Astăzi poate fi zâmbetul omului de lângă tine, mâine poate fi ajutorul de neprețuit al altcuiva, poate fi chiar și cafeaua de dimineață care-ți dă energia și buna dispoziție, poimâine, prietenii, colegii, copiii, cățeii, soarele, iarba verde, marea; privește cerul și doar bucură-te de orice lucru oricât de mic pe care, poate, l-ai ignorat până atunci. Read more about Today… I am happy

2016 – bilanț pe scurt

Cred că 2016 a fost anul în care am scris cel mai puțin pe blog. Multă treabă la job (Arhiva TVR – concretizată în #ExpoTVR60), am lipsit, așadar, motivat și de pe blog, și de la evenimentele offline. Am multe articole în draft, pe unele am să le public în acest an, altele, însă, nu vor fi publicate probabil niciodată.

Iată care au fost cele mai citite 10 articole publicate în 2016: Read more about 2016 – bilanț pe scurt

Cățelul, o extensie a sufletului meu

Edi și Luc
Edi și Luc

Îmi amintesc că, pe vremuri (când aveam 10-12 ani), aduceam animăluțe acasă; în general, pisoi orfani. Nu rezistau mai mult de 2 ore, căci trebuia să le duc înapoi de unde le luasem, fiindcă mama nu le accepta în casă. Dar nici eu nu rezistam să nu le iau. Dădeam la schimb tot felul de creioane cu muțunache și alte jucării, aduse de tata de prin alte țări, doar ca să nu mai văd animăluțe chinuite de copii. Read more about Cățelul, o extensie a sufletului meu

Cuvântul zilei: multifuncțional

MULTIFUNCȚIONÁL, -Ă, multifuncționali, -e, adj. (Despre obiecte) Care poate îndeplini mai multe funcții, cu mai multe întrebuințări. (DEX)

Dacă te uiți pe site-urile de joburi, vei observa că la un sfert din angajatori predomină cerințele… multifuncționale. Adică un pic de de-aia, un pic din ailaltă, un pic de altceva şi lista de cerințe nu se mai termină. Sau ți se spun pe parcursul interviului sau poate chiar și după ceva timp de la angajare, după cum îmi povestea recent cineva. „Noi, de fapt, avem nevoie de o multifuncțională.” Carevasazică, oamenii sunt niște obiecte… multifuncționale, conform definiției din dicționar. Adică niște roboței plătiți să execute ordine și cerințe fără să crâcnească  gândească. Read more about Cuvântul zilei: multifuncțional

Frigiderul, de la obiect de decor la utilitate și performanță

Până la inventarea principiilor refrigerării artificiale (în 1748, de către cercetătorul scoțian William Cullen) și până la inventarea propriu-zisă a primului frigider comercial (în 1913), oamenii, încă din antichitate, se foloseau de un fel de pivniță din gheață. Este impropriu spus pivniță, mai degrabă o groapă săpată în pământ și izolată cu zăpada bătută, care se transforma în blocuri de gheață. Astfel de ”pivnițe” din blocuri de gheață întâlnim și în prezent în zonele arctice unde temperaturile scăzute mențin perfect ideea unui ”frigider” pentru produse, însă… frigiderele casnice au fost inventate pentru… restul lumii. Read more about Frigiderul, de la obiect de decor la utilitate și performanță