Metroul e accesibilizat pentru nevăzători prin Tandem Access

Persoanele nevăzătoare din București se pot deplasa mai ușor cu metroul, datorită aplicației Tandem Access finanțate de Fundația Orange în cadrul programului „Lumea prin Culoare și Sunet” și implementate de Asociația Tandem în parteneriat cu Metrorex. Aplicația a fost gândită de Florin Georgescu, președintele Asociației Tandem, el însuși nevăzător, pentru a ajuta persoanele cu deficiențe de vedere să călătorească cu metroul fără ajutorul unui însoțitor și fără a depinde de cei din jur.

Prin implementarea acestui proiect, Bucureștiul devine prima capitală europeană care deține un sistem de accesibilizare a transportului cu metroul bazat pe tehnologia Bluetooth. Această tehnologie conferă continuitate comunicării aplicației cu telefonul mobil indiferent dacă există semnal telefonic sau localizare GPS în subteran.
Toate cele 53 de stații de metrou sunt accesibile nevăzătorilor datorită aplicației Tandem Access și a celor 1.000 de Beaconi care au fost instalați cu ajutorul voluntarilor angajați Orange România și a voluntarilor Asociației Tandem. Beaconii sunt dispozitive care emit un semnal sonor și comunică cu smartphone-ul prin intermediul aplicației care transmite nevăzătorilor, prin mesaje (citite cu ajutorul unui voice-over), indicații de orientare referitoare la punctele cheie din stațiile de metrou (intersecții, scări, turnicheți). Atunci când nevăzătorul ajunge la o anumită distanță de Beacon, primește o notificare prin care este anunțat asupra locației sale și asupra direcției în care trebuie să se îndrepte pentru a urma traseul dorit.  Read more about Metroul e accesibilizat pentru nevăzători prin Tandem Access

Valoarea sprijinului financiar pentru persoanele cu dizabilități va fi majorată începând cu 1 ianuarie 2018

Valoarea sprijinului financiar pentru persoane cu dizabilități va fi majorată semnificativ, începând cu 1 ianuarie 2018, stabilește o Ordonanță de Urgență adoptată de Guvern în ședința de astăzi, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Actul normativ modifică Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât integrarea în societate a acestei categorii de persoane să aibă loc în mod real, inclusiv prin creşterea ponderii în rândul salariaţilor, în acord cu prevederile Strategiei naționale ”O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”.

Una dintre cele mai importante modificări cuprinse în Ordonanța de urgență se referă la modalitatea de actualizare a cuantumului drepturilor acordate persoanelor cu handicap, respectiv prin raportare la Indicatorul Social de Referință (ISR), stabilit în baza Legii nr 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă și actualizat periodic de guvern. Anterior, aceste drepturi erau raportate la Indicele Pretului de Comsum (IPC).

Majorarea valorii sprijinului financiar  acordat persoanelor cu handicap în raport cu ISR va avea loc în două etape: prima – începând cu 1 ianuarie 2018, iar cea de-a doua – de la 1 iulie 2018, astfel: Read more about Valoarea sprijinului financiar pentru persoanele cu dizabilități va fi majorată începând cu 1 ianuarie 2018

Răspiua, primul loc de joacă polisenzorial din București

Conform Legii nr. 272/2004 (republicată în 2014) privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ”îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap”, iar ”autoritățile publice au obligația să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, locuri de joacă suficiente și adecvate pentru copii”. Dreptul copiilor la activități de joacă și recreative, indiferent de nivelul de dezvoltare sau de afecțiunile de care suferă, se regăsește și în Convenția ONU.

Însă, din păcate, în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, autoritățile mai au mult de învățat. Sunt foarte puține excepții, doar primăriile din Timișoara și Sibiu s-au implicat, iar la polul opus se află Primăria Deva, care, în vara lui 2016, la locul de joacă de pe strada Barbu Lăutaru, a stabilit o regulă discriminatorie: „Este interzisă utilizarea echipamentelor de către copiii cu handicap la membrele superioare și inferioare”.

Primul loc de joacă pentru copiii cu dizabilități a apărut în Timișoara. La începutul lunii decembrie 2015, consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre depus de Romanița Jumanca, act care prevedea „identificarea a cinci parcuri care să fie dotate cu echipamente pentru copiii cu nevoi speciale și facilitarea accesului însoțitorilor acestora la locurile de joacă special amenajate”. Partea frumoasă a fost că au aprobat dotarea cu echipamente speciale a zece parcuri în loc de cinci cum era menționat în proiect.

La Sibiu, există un loc de joacă în interior pentru copii cu dizabilități, 101 Dalmatieni, un proiect al Asociației DAR, iar în septembrie 2016, primăria Sibiu a amenajat  un loc de joacă tematic, în Parcul Sub Arini, cu echipamente speciale și pentru copiii cu dizabilități.

La Brașov, din 13 mai 2016, există Parcul Stop Discriminării, un spațiu de joacă în aer liber pentru copiii și tineri cu dizabilități. În zona parcului au fost instalate panouri cu explicații despre cum trebuie să se comporte oamenii cu persoanele cu dizabilități.

În iunie 2016, la Alba Iulia, a fost inaugurat un parc special amenajat pentru dezvoltarea abilităților motrice și senzoriale ale copiilor cu dizabilități.

În ceea ce privește Bucureștiul, la începutul lunii iunie 2016,  s-a deschis Joyplace, primul loc de joacă în interior, adaptat pentru copiii cu dizabilități. Iar primul loc de joacă în aer liber s-a lansat în urmă cu două zile: RăsPiua, un proiect AMAis, câștigător al programului Mobilizăm excelența, finanțat de Porsche Romania prin Fundația Comunitară București. Read more about Răspiua, primul loc de joacă polisenzorial din București

Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

De fiecare dată când îmi planific excursiile, urmăresc booking.com pentru prețuri și păreri. Mereu aleg hotelurile cotate de la ”bine” la ”excepțional”. Citesc părerile oamenilor, dar triez cu atenție, deoarece se știe, sunt zeci de cârcotași, zeci de nemulțumiți care scriu aiurea, iar un hotel cotat doar ”bine” poate să fie, de fapt, ”foarte bine” sau chiar ”fabulos”. Să spui că nu-ți place cum e așezat dulapul, că nu-ți place mocheta sau că geamul n-are plasă de țânțari (deși nu sunt țânțari în zona respectivă), înseamnă să scrii aiurea, rău intenționat.

Ce urmăresc eu când caut un hotel? Să fie bine poziționat, cât mai aproape de obiectivele turistice din oraș. Cui i-ar plăcea să se plimbe cu metroul nu știu câte stații, apoi cu autobuzul sau tramvaiul sau orice alt mijoc de transport pentru a ajunge în centrul orașului? Așadar, distanța dintre hotel și obiectivele de interes este un prim criteriu. Apoi camera hotelului și hotelul în sine, să-ți fie drag să stai acolo. Poate prinzi vreo zi ploioasă de nu-ți vine să ieși din hotel sau poate ai ceva de lucru și îți trebuie spațiu. Un spațiu în care să te simți ca acasă sau chiar mai bine decât  acasă, cum ar zice unii – poate fi camera, lobby barul, terasa etc. Gastronomia, un alt criteriu de luat în seamă. Pentru mine, cel puțin, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. În general, după micul dejun încep hoinăreala prin oraș, cel puțin 15-20 de km de mers pe jos, fără a mai ține cont de ceas sau de o altă masă.

În 2014, când mi-am planificat city break-ul la Amsterdam, am ochit de la început lanțul internațional de hoteluri Golden Tulip. Ghinionul meu a fost să nu găsesc camere disponibile pentru perioada în care aveam eu nevoie. Altfel, hotelul Golden Tulip din Amsterdam era prima alegere. ”Locația excelentă”, ”foarte curat și ordonat”, ”personal remarcabil” sunt comentariile care predomină aici. Practic, povestea Golden Tulip a început în 1960, în Olanda, și continuă astăzi prin cele peste 240 hoteluri de 4 stele din 47 de țări din întreaga lume.

În București, chiar în inima orașului, pe Calea Victoriei, se află Golden Tulip Victoria Bucharest, care oferă, din 2006, confortul propriei case. Distanța de mers pe jos până la principalele obiective este de 10 minute până în zona Centrului Vechi, 5 minute până la Piața Victoriei sau Piața Romană. Iar dacă vă veți uita pe booking, veți găsi comentarii precum ”locația excelentă”, ”amplasat excepțional pe Calea Victoriei”, ”camera cochetă, confortabilă, echipată cu tot ce ai putea avea nevoie”, ”personal foarte amabil și drăguț” etc. Read more about Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

Spații amenajate pentru persoanele cu dizabilități

După aproape un an de întâlniri cu copiii, mers în locuri de joacă, proiectat echipamente și testat materiale și principii de joacă”, AMAis (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială) anunță lansarea primului loc de joacă pentru copiii cu dizabilități: RăsPiua. Pe 23 iulie, ora 17.00, în grădina Muzeului Culturii Romilor.

“Plăcinta Răspiua” este o construcție radială în care fiecare felie de spațiu este folosită pentru a provoca un simț sau mai multe. Ea poate fi explorată și de copiii în scaun rulant, îi poate inspira în zona muzicală pe cei cu deficiențe de vedere sau autism, ajută la dezvoltarea musculaturii prin suprafețele cățărabile și poate fi interesantă prin diversitatea texturilor pentru toți copiii. Dar cel mai important aspect este că aduce împreună copii tipici și copii cu dizabilități.

De ce o plăcintă? Din două motive, care țin de accesibilizare și interactivitate. Unu, circularitatea construcției îi obligă pe copii să memoreze succesiunea jocurilor și îi ajută astfel, inclusiv pe cei cu deficiențe de vedere, să se orienteze ușor în spațiu. Doi, mersul în cerc în interiorul Plăcintei poate fi în sine un joc social și poate ține copiii la joacă mai mult timp, povestesc inițiatorii pe pagina de facebook a evenimentului de lansare.

Spațiul are o suprafață de 28 metri pătrați și poate găzdui la joacă până la 20 de copii în același timp; este cel mai interesant pentru copiii cu vârste de 3-10 ani.

Pe timpul verii, structura de joc va fi prezentă în grădina Muzeului Culturii Romilor, apoi va fi mutată în Parcul Național din București, acolo unde poate servi comunității cu cea mai mare densitate de copii cu dizabilități din oraș.

Răspiua este un proiect AMAis, câștigător al programului Mobilizăm excelența, finanțat de Porsche Romania prin Fundația Comunitară București.

Read more about Spații amenajate pentru persoanele cu dizabilități

Plastic Free July | Iulie fără plastic

Plastic Free July este un proiect internațional, lansat în 2011, cu scopul de a-i face pe oameni să conștientizeze efectele nocive pe care le are poluarea cu plastic asupra întregii planete.

Te poți înscrie pe site și să accepți provocarea. Bifezi obiectivele pe care ți le propui și, în funcție de obiectivele setate, vei primi pe e-mail sfaturi, sugestii, propuneri și soluții cum să elimini plasticul din viața ta.

În România, proiectul este derulat de Simona Pop, împreună cu Emilia Mitroi și cu Korydeea, care vor organiza la biblioteca Ion Creangă și la biblioteca Emil Gârleanu ”niște instalații interactive și o serie de evenimente conexe”, după cum scrie Simona pe blogul ei. Read more about Plastic Free July | Iulie fără plastic