Maramureșul, între tradiție și modernitate

De câțiva ani, tot aud sau citesc că ”satul moare”. Inclusiv în Țara Maramureșului despre care știam de la tata că era singura zonă din România care-și mai păstra tradițiile. Ani la rând m-am întrebat dacă aici mai există tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile care-i duseseră faima peste hotare.

Moș Pupăză (Pătru Godja) a fost unul dintre cei mai mari cioplitori în lemn ai Maramureșului. A transmis mai departe meșteșugul artei cioplitului în lemn sau va intra în categoria meșteșugurilor uitate? Victoria și Isidor Berbecaru sunt creatori de covoare vegetale în Botiza, Maramureș. Sunt ultimii meșteșugari de covoare vegetale? Ion Stan Pătraș și urmașul său, Dumitru Pop Tincu: meșteșugul crucii de Săpânța s-a păstrat nealterat sau s-a modernizat? Anuța Ciceu din Budești, maestră în cămăși și alte țesături, zadii și trăistuțe; în Călinești, Ana Andreică. Cioareci și gube – straiele ancestrale – mai făcea doar Ioan Berci. Meșterul Nicoară Hotea era renumit pentru cojoacele cu ”sute de oglinzi pentru a speria dracii când își văd chipul în vârtejul jocului”. Se mai găsesc, poate, prin lăzile de zestre. Dar se mai poartă? Când, cum, unde? Mai țese sau mai coase cineva? Ajung fusurile și războaiele de țesut obiecte de decor în casă sau muzeu? Vorbim, practic, despre câteva dintre elementele identității românești. Se mai transmit meșteșugurile din generație în generație în condițiile în care mai toți tinerii pleacă să lucreze în străinătate? Asistăm, oare, astăzi la dispariția meșteșugurilor tradiționale? Obiectele tradiționale sunt înlocuite cu chinezărisme, kitsch-uri sau cu cele de duzină, fabricate industrial? Motivele străvechi se păstrează sau se transformă în motive moderne? Zonele tradiționale românești se transformă sau se păstrează nealterate de veacuri?

Cu întrebările astea am plecat în Țara Maramureșului, Valea Marei, pe la jumătatea lui august; ultima oară am fost aici în vara anului 2000. După primele comune văzute – Bogdan Vodă, Rozavlea, Bârsana – nicicând n-am fost mai dezamăgită. Orgolii și betoane. În comunele mari din Maramureș găsești vile de toate culorile, de 1, 2, sau 3 etaje. Reușita maramureșeanului plecat la muncă peste hotare, în Spania, Italia, Germania, Irlanda, se măsoară în funcție de dimensiunea casei construite. Cu cât este mai mare, cu atât este mai bine pentru mândria lui în fața satului. Unele case au porți și ziduri moderne, din fier forjat, altele păstrează poarta tradițională maramureșeană, mai veche sau mai nouă, după posibilități. Tinerii și cei cu putere de muncă pleacă în străinătate pentru a agonisi averi, dar se întorc în fiecare an, în august, în concediu. Case și mașini. Mașini și case. Acestea sunt prioritățile aici, în unele zone din Țara Maramureșului. BMW-urile și Audi-urile predomină. E o practică obișnuită a ultimilor ani să vezi câțiva tineri îmbrăcați în costumul tradițional de duminică, în mașinile lor, cu numere roșii de înmatriculare, pe drumul spre biserică, deși drumul acela n-are nici 500 de metri. Dar întregul sat trebuie să vadă cât de mult au reușit ei în ultimul an; doar n-au plecat degeaba să muncească afară. De cele mai multe ori, aici rămân bătrânii să aibă grijă de construcții, majoritatea nefinalizate (la roșu). Read more about Maramureșul, între tradiție și modernitate

Rural Fest 2017

Producatori romani de legume, fructe, preparate din carne si lactate, mancaruri si bauturi traditionale dar si mestesuguri pretioase – toate acestea se vor regasi, timp de 3 zile, in inima Bucurestiului. In septembrie, Verde Stop Arena se transforma intr-un targ autentic, omagiu adus minunatului sat romanesc si bogatiilor acestuia. Generozitatea este una dintre trăsăturile poporului […]

Caravana SMURD „Fii pregătit”

Există situații limită în care câteva secunde pot schimba totul. Pentru astfel de momente, Caravana SMURD „Fii pregătit” organizează cursuri de instruire pentru acordarea primului ajutor în situații de urgență în toată țara în 2017. Proiectul este inițiat de Fundaţia pentru S.M.U.R.D. şi susținut financiar de Fundația Vodafone România cu 400.000 de euro. Caravana constă […]

Metroul e accesibilizat pentru nevăzători prin Tandem Access

Persoanele nevăzătoare din București se pot deplasa mai ușor cu metroul, datorită aplicației Tandem Access finanțate de Fundația Orange în cadrul programului „Lumea prin Culoare și Sunet” și implementate de Asociația Tandem în parteneriat cu Metrorex. Aplicația a fost gândită de Florin Georgescu, președintele Asociației Tandem, el însuși nevăzător, pentru a ajuta persoanele cu deficiențe de vedere să călătorească cu metroul fără ajutorul unui însoțitor și fără a depinde de cei din jur.

Prin implementarea acestui proiect, Bucureștiul devine prima capitală europeană care deține un sistem de accesibilizare a transportului cu metroul bazat pe tehnologia Bluetooth. Această tehnologie conferă continuitate comunicării aplicației cu telefonul mobil indiferent dacă există semnal telefonic sau localizare GPS în subteran.
Toate cele 53 de stații de metrou sunt accesibile nevăzătorilor datorită aplicației Tandem Access și a celor 1.000 de Beaconi care au fost instalați cu ajutorul voluntarilor angajați Orange România și a voluntarilor Asociației Tandem. Beaconii sunt dispozitive care emit un semnal sonor și comunică cu smartphone-ul prin intermediul aplicației care transmite nevăzătorilor, prin mesaje (citite cu ajutorul unui voice-over), indicații de orientare referitoare la punctele cheie din stațiile de metrou (intersecții, scări, turnicheți). Atunci când nevăzătorul ajunge la o anumită distanță de Beacon, primește o notificare prin care este anunțat asupra locației sale și asupra direcției în care trebuie să se îndrepte pentru a urma traseul dorit.  Read more about Metroul e accesibilizat pentru nevăzători prin Tandem Access

Valoarea sprijinului financiar pentru persoanele cu dizabilități va fi majorată începând cu 1 ianuarie 2018

Valoarea sprijinului financiar pentru persoane cu dizabilități va fi majorată semnificativ, începând cu 1 ianuarie 2018, stabilește o Ordonanță de Urgență adoptată de Guvern în ședința de astăzi, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Actul normativ modifică Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât integrarea în societate a acestei categorii de persoane să aibă loc în mod real, inclusiv prin creşterea ponderii în rândul salariaţilor, în acord cu prevederile Strategiei naționale ”O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”.

Una dintre cele mai importante modificări cuprinse în Ordonanța de urgență se referă la modalitatea de actualizare a cuantumului drepturilor acordate persoanelor cu handicap, respectiv prin raportare la Indicatorul Social de Referință (ISR), stabilit în baza Legii nr 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă și actualizat periodic de guvern. Anterior, aceste drepturi erau raportate la Indicele Pretului de Comsum (IPC).

Majorarea valorii sprijinului financiar  acordat persoanelor cu handicap în raport cu ISR va avea loc în două etape: prima – începând cu 1 ianuarie 2018, iar cea de-a doua – de la 1 iulie 2018, astfel: Read more about Valoarea sprijinului financiar pentru persoanele cu dizabilități va fi majorată începând cu 1 ianuarie 2018

Răspiua, primul loc de joacă polisenzorial din București

Conform Legii nr. 272/2004 (republicată în 2014) privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ”îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap”, iar ”autoritățile publice au obligația să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, locuri de joacă suficiente și adecvate pentru copii”. Dreptul copiilor la activități de joacă și recreative, indiferent de nivelul de dezvoltare sau de afecțiunile de care suferă, se regăsește și în Convenția ONU.

Însă, din păcate, în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, autoritățile mai au mult de învățat. Sunt foarte puține excepții, doar primăriile din Timișoara și Sibiu s-au implicat, iar la polul opus se află Primăria Deva, care, în vara lui 2016, la locul de joacă de pe strada Barbu Lăutaru, a stabilit o regulă discriminatorie: „Este interzisă utilizarea echipamentelor de către copiii cu handicap la membrele superioare și inferioare”.

Primul loc de joacă pentru copiii cu dizabilități a apărut în Timișoara. La începutul lunii decembrie 2015, consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre depus de Romanița Jumanca, act care prevedea „identificarea a cinci parcuri care să fie dotate cu echipamente pentru copiii cu nevoi speciale și facilitarea accesului însoțitorilor acestora la locurile de joacă special amenajate”. Partea frumoasă a fost că au aprobat dotarea cu echipamente speciale a zece parcuri în loc de cinci cum era menționat în proiect.

La Sibiu, există un loc de joacă în interior pentru copii cu dizabilități, 101 Dalmatieni, un proiect al Asociației DAR, iar în septembrie 2016, primăria Sibiu a amenajat  un loc de joacă tematic, în Parcul Sub Arini, cu echipamente speciale și pentru copiii cu dizabilități.

La Brașov, din 13 mai 2016, există Parcul Stop Discriminării, un spațiu de joacă în aer liber pentru copiii și tineri cu dizabilități. În zona parcului au fost instalate panouri cu explicații despre cum trebuie să se comporte oamenii cu persoanele cu dizabilități.

În iunie 2016, la Alba Iulia, a fost inaugurat un parc special amenajat pentru dezvoltarea abilităților motrice și senzoriale ale copiilor cu dizabilități.

În ceea ce privește Bucureștiul, la începutul lunii iunie 2016,  s-a deschis Joyplace, primul loc de joacă în interior, adaptat pentru copiii cu dizabilități. Iar primul loc de joacă în aer liber s-a lansat în urmă cu două zile: RăsPiua, un proiect AMAis, câștigător al programului Mobilizăm excelența, finanțat de Porsche Romania prin Fundația Comunitară București. Read more about Răspiua, primul loc de joacă polisenzorial din București

Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip

De fiecare dată când îmi planific excursiile, urmăresc booking.com pentru prețuri și păreri. Mereu aleg hotelurile cotate de la ”bine” la ”excepțional”. Citesc părerile oamenilor, dar triez cu atenție, deoarece se știe, sunt zeci de cârcotași, zeci de nemulțumiți care scriu aiurea, iar un hotel cotat doar ”bine” poate să fie, de fapt, ”foarte bine” sau chiar ”fabulos”. Să spui că nu-ți place cum e așezat dulapul, că nu-ți place mocheta sau că geamul n-are plasă de țânțari (deși nu sunt țânțari în zona respectivă), înseamnă să scrii aiurea, rău intenționat.

Ce urmăresc eu când caut un hotel? Să fie bine poziționat, cât mai aproape de obiectivele turistice din oraș. Cui i-ar plăcea să se plimbe cu metroul nu știu câte stații, apoi cu autobuzul sau tramvaiul sau orice alt mijoc de transport pentru a ajunge în centrul orașului? Așadar, distanța dintre hotel și obiectivele de interes este un prim criteriu. Apoi camera hotelului și hotelul în sine, să-ți fie drag să stai acolo. Poate prinzi vreo zi ploioasă de nu-ți vine să ieși din hotel sau poate ai ceva de lucru și îți trebuie spațiu. Un spațiu în care să te simți ca acasă sau chiar mai bine decât  acasă, cum ar zice unii – poate fi camera, lobby barul, terasa etc. Gastronomia, un alt criteriu de luat în seamă. Pentru mine, cel puțin, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. În general, după micul dejun încep hoinăreala prin oraș, cel puțin 15-20 de km de mers pe jos, fără a mai ține cont de ceas sau de o altă masă.

În 2014, când mi-am planificat city break-ul la Amsterdam, am ochit de la început lanțul internațional de hoteluri Golden Tulip. Ghinionul meu a fost să nu găsesc camere disponibile pentru perioada în care aveam eu nevoie. Altfel, hotelul Golden Tulip din Amsterdam era prima alegere. ”Locația excelentă”, ”foarte curat și ordonat”, ”personal remarcabil” sunt comentariile care predomină aici. Practic, povestea Golden Tulip a început în 1960, în Olanda, și continuă astăzi prin cele peste 240 hoteluri de 4 stele din 47 de țări din întreaga lume.

În București, chiar în inima orașului, pe Calea Victoriei, se află Golden Tulip Victoria Bucharest, care oferă, din 2006, confortul propriei case. Distanța de mers pe jos până la principalele obiective este de 10 minute până în zona Centrului Vechi, 5 minute până la Piața Victoriei sau Piața Romană. Iar dacă vă veți uita pe booking, veți găsi comentarii precum ”locația excelentă”, ”amplasat excepțional pe Calea Victoriei”, ”camera cochetă, confortabilă, echipată cu tot ce ai putea avea nevoie”, ”personal foarte amabil și drăguț” etc. Read more about Playtime. Anytime. Noua experiență Golden Tulip