Mădălin Blidaru: ”Principalul avantaj al unei burse Erasmus ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic.”

În 2017, Europa aniversează 30 de ani de Erasmus, cel mai mare program de schimb de studenți din lume. După numai un an de la crearea sa (9 ianuarie 1987), peste 3200 de studenți din 11 țări beneficiaseră de schimburi de studii.
În ceea ce privește România, 35.000 de studenți au beneficiat de programele Erasmus din 2007 până în 2014, cei mai mulți provenind din Iași, Cluj, București, Brașov și Timișoara; principalele țări pentru care au optat au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.
Din 2014, sub Erasmus+, Uniunea Europeană a reunit toate planurile curente ale Comisiei Europene în ceea ce privește educația, formarea, tineretul și sportul: Comenius – programe din domeniul educației școlare, Erasmus – învățământul superior, Leonardo da Vinci – educația și formarea profesională, Grundtvig – destinat învățământului pentru adulți, Tineretul în acțiune – învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet – dedicat studiilor privind Uniunea Europeană, Erasmus Mundus – orientat spre globalizarea educației europene, deschis și cetățenilor din afara UE.
Comisia Europeană a anunțat că, până în 2020, Erasmus+ va sprijini peste două milioane de studenți din toate universitățile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesioniști și studenți interesați de educație și formare profesională, și jumătate de milion de voluntari și tineri.

Mădălin Blidaru are 22 de ani și urmează un program de masterat în Diplomație și Negocieri Internaționale la SNSPA; colaborează cu câteva organizații neguvernamentale pentru implementarea unor proiecte de tineret. A participat la lansarea „Young Med Voices Plus”, un proiect inițiat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, ce își propune să încurajeze colaborarea în domeniul tineretului între UE și zona MENA. În 2014, a obținut o bursă Erasmus în Granada.

Mădălin mi-a răspuns la câteva întrebări despre experiența Erasmus:

Care sunt avantajele, dar și dezavantajele unei burse Erasmus?

Mădălin Blidaru: Principalul avantaj ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic. Altfel spus, mergi la o nouă universitate, într-o altă țară, cu alte obiceiuri, cu alți colegi, cu un alt stil de predare-învățare. Traiul pentru câteva luni într-un alt mediu îți oferă posibilitatea să vezi atât părțile bune, cât și pe cele mai puțin bune ale noului mediu, dacă ai timp să urmărești mai mult decât programul casă-universitate-cunoștințe. Al doilea avantaj ar fi posibilitatea de a învăța o limbă străină în acel mediu. Am avut șansa să deprind câteva cunoștințe de spaniolă. Nu în ultimul rând, aș remarca conexiunile stabilite ca avantaj.

Trecând la partea de dezavantaje, aș începe cu faptul că nu știi de la început unde vei sta – sunt cazuri în care ai posibilitatea să beneficizi de o facilitate a universității (unele universități îți pun la dispoziție fie loc în cămin, fie date de contact ale unor parteneri sau alte locuri de încredere) și situații în care trebuie să stai în chirie, ceea ce face ca bursa obținută să fie insuficientă. De altfel, chiar dacă universitatea are parteneriate bune, condițiile financiare din unele locuri sunt, cel puțin pentru studenții din estul Europei, o povară. Un al doilea dezavantaj ar fi că stagiile Erasmus de studii în multe cazuri nu sunt luate în serios dintr-un punct de vedere personal. Da, este și distracția un aspect important, dar e păcat ca după un semestru să rămâi doar cu atât.

Cât de greu este să obții o bursă Erasmus?

Mădălin Blidaru: Povestea mea a început cu anunțul publicat pe grupurile Facultății de Științe Politice (SNSPA) cu oferta de burse Erasmus pentru studii și internship. Am aplicat, Granada a fost prima opțiune, iar după interviul susținut am aflat că am fost selectat. Oferta de burse este foarte largă, iar numărul de aplicanți nu a fost chiar așa de mare, chiar dacă unele universități au fost mai dorite ca altele. Universitățile sunt cele care pot încheia parteneriate și dezvolta aceste oferte. Mi-aș fi dorit să fie și mai multe opțiuni, dar și mai mulți studenți interesați de experiență. Ulterior, am depus o aplicație la universitatea gazdă, după ce am fost nominalizat de aici, iar în septembrie am plecat în Granada pentru o experiență de jumătate de an. Nu este greu, însă teama de necunoscut poate fi o provocare, dacă lipsesc informații esențiale sau dacă nu ai la cine să apelezi pentru a lua o decizie informată și responsabilă. Trebuie să te întorci la finalul semestrului cu 30 de credite, cu examenele luate pentru cele 30 de credite și, în funcție de conținutul dosarului depus spre evaluare, cu rezultatele altor angajamente asumate.

Cum sunt profesorii, cursurile și cum se desfășoară comparativ cu cele predate în facultățile din România? Ce ai studiat? 

Mădălin Blidaru: În privința profesorilor, pot spune că fiecare persoană are propriul stil. La fel ca în România, dacă mă gândesc. Mi s-a părut, în schimb, că sunt mai dedicați activității lor și că au o aplicare a pregătirii pedagogice mai bună. Mi-a mai plăcut și faptul că insistă să implice toți studenții, nu să se bazeze doar pe cei mai bine pregătiți. Fiecare facultate are propriile ei cursuri, însă am avut ocazia să aleg cursurile echivalente celor 30 de credite din întreaga ofertă, fiind Erasmus. Astfel, am avut câteva cursuri pe care le-aș fi făcut și în țară (politică comparată, organizații internaționale) și câteva cursuri care erau disponibile acolo și ar fi fost păcat să nu le folosesc, mai ales pe domeniul de studiu avut (sistemele politice din Maghreb, din BRICS, sistemul juridic al UE). Aș mai putea spune că a existat claritate de la început și erai sigur că tot ceea ce era amintit în syllabusul disponibil din prima zi va fi parcurs. Partea de examinare merită amintită. Am avut un curs la care am intrat cu cartea de identitate la examen, iar despre restul pot spune că erau mai dure și mai multe ca în țară, și nu vorbesc de percepție, ci chiar pe baza sarcinilor care trebuiau îndeplinite pentru fiecare punct din notă. Este corect să spun că m-am întors de acolo cu alte obiceiuri în privința învățării.

Se poate vorbi de diferențe culturale? Care este percepția străinilor față de români și România?

Mădălin Blidaru: Se poate vorbi clar de diferențe culturale, însă există un teren comun pentru discuții. Importantă este deschiderea spre dialog, fiind cea care ne poate ajuta să trecem peste bariere și să ne respectăm convingerile. Percepția străinilor față de români depinde de la caz la caz. Nu aș putea să vin cu o opinie generală. Chiar acum câteva zile discutam cu câțiva colegi despre subiectul Schengen și implicațiile pe care le are asupra poziției României în Uniunea Europeană, cu bune și cu rele. Cert este că se poate face mai mult. Nu de puține ori am primit aprecieri despre România, despre lipsa dinamismului și a inițiativei pe plan intern, că lipsește dedicația pentru a face lucrurile în România la potențialul adevărat și că avem posibilitate să apelăm la pârghii pe care le lăsăm nefolosite sau că putem fi mai serioși și mai pregătiți. De cealaltă parte, creativitatea și diversitatea reprezintă niște repere. Brandurile internaționale rămân, însă, aceleași ca în anii 1980-1990 plus câteva excepții (Nadia, Hagi, Ceaușescu și Dracula + Halep), ceea ce este o provocare din punctul meu de vedere.

Cum sunt cursanții din alte țări?

Mădălin Blidaru: Îmi amintesc că la deschidere era o sală de congrese plină cu studenți aflați în mobilitatea internațională. Am avut șansa să am inclusiv la cursuri colegi din întreaga lume, poate câteva zone geografice ca excepții de reprezentare sau cursuri în care studenții străini erau mai mulți ca cei spanioli. Fiecare este unic. Fiecare vine cu amprentele propriului sistem de învățământ și propriilor așteptări și există posibilitatea întâlnirii acestor așteptări. Spre bucuria mea, am întâlnit studenți din România și studenți români din Spania, unii care mai veneau prin țară, alții care nu mai veniseră de ani buni. Acestea sunt câteva avantaje pe care nu le întâlnim peste tot; norocul meu a fost să ajung într-un mediu intercultural și cunoscut pentru deschiderea pentru parteneriate internaționale. De exemplu, studenții care vin prin România întâlnesc mult mai puțini studenți internaționali în universități.

Cum crezi că te ajută experiența Erasmus? 

Mădălin Blidaru: Am învățat că activitatea individuală contează foarte mult, am învățat să îmi conturez mai bine așteptările. Mi-am întors privirile către niște domenii de studii mai rare, am experiența traiului într-un alt mediu. Am rămas cu alte așteptări de la sistemul educațional universitar românesc legate de calitatea și cantitatea conținuturilor, dar și de la studenții care urmează aceste programe. Am rămas cu experiențele, desigur, și cu legăturile stabilite.

Ce ți-a plăcut cel mai mult aici?

Mădălin Blidaru: Probabil mediul intercultural. Orașul în sine are o istorie proprie și rămășițele califatului au devenit obiective turistice, cultura andaluziană are particularitățile sale, tinerii proveniți din întreagă lume completau acest peisaj, iar subiectele de studiu legate de relații internaționale au făcut ca experiența să aibă o dimensiune teoretică și practică interconectată. Aș mai adăuga câteva elemente, fără să le pun într-un top: dinamica cursurilor și accesul la resurse de cercetare, procedurile administrative clare și intuitive (adeverință de student cu un click la orice oră din zi și de noapte, de exemplu, comunicarea oportunităților către studenți), programul mobilității, atenția acordată de autoritățile publice locale, facilitățile universitare, dimensiunea turistică din weekenduri.  

Ai recomanda studenților o astfel de experiență Erasmus?

Mădălin Blidaru: Recomand aceste burse. Recomand experiența Erasmus. Spun „experiența Erasmus”, deoarece intră mai mulți factori aici – rețele de suport ale programului. Mi-aș dori să fie mai accesibile studenților din țară, căci este o experiență europeană unică. Mi-aș dori chiar ca universitățile din România să facă parteneriate de calitate prin acest program inclusiv cu universități din afara Uniunii Europene (nordul Africii, Orientul Mijlociu, Europa de Est). Și cred că este o investiție în viitorul tinerilor și comunității o mai mare participare în acest program, cu toate avantajele și dezavantajele care există.

Pe Mădălin Blidaru îl găsiți pe twitter, facebook & blog.

colecție foto Mădălin Blidaru

Acest articol a fost citit de 797 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge