Mădălin Blidaru: ”Principalul avantaj al unei burse Erasmus ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic.”

În 2017, Europa aniversează 30 de ani de Erasmus, cel mai mare program de schimb de studenți din lume. După numai un an de la crearea sa (9 ianuarie 1987), peste 3200 de studenți din 11 țări beneficiaseră de schimburi de studii.
În ceea ce privește România, 35.000 de studenți au beneficiat de programele Erasmus din 2007 până în 2014, cei mai mulți provenind din Iași, Cluj, București, Brașov și Timișoara; principalele țări pentru care au optat au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.
Din 2014, sub Erasmus+, Uniunea Europeană a reunit toate planurile curente ale Comisiei Europene în ceea ce privește educația, formarea, tineretul și sportul: Comenius – programe din domeniul educației școlare, Erasmus – învățământul superior, Leonardo da Vinci – educația și formarea profesională, Grundtvig – destinat învățământului pentru adulți, Tineretul în acțiune – învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet – dedicat studiilor privind Uniunea Europeană, Erasmus Mundus – orientat spre globalizarea educației europene, deschis și cetățenilor din afara UE.
Comisia Europeană a anunțat că, până în 2020, Erasmus+ va sprijini peste două milioane de studenți din toate universitățile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesioniști și studenți interesați de educație și formare profesională, și jumătate de milion de voluntari și tineri. Read more about Mădălin Blidaru: ”Principalul avantaj al unei burse Erasmus ar fi că oferă posibilitatea de a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic.”

Anca Vasiu, un arhitect cu suflet de pictor

Când i-au pus părinții creioanele în mână, la vârsta de 3 ani, Anca Vasiu a și câștigat primul concurs de desen cu tema de 1 iunie. Mama, profesoară și tata, topograf geodez la Institutul de proiectare din Slatina-Olt, au încurajat-o să deseneze. În școala generală, a fost remarcată de profesoara de desen, care i-a sfătuit pe părinți s-o înscrie la ore de desen, la Palatul Copiilor. Aici l-a cunoscut pe pictorul Nicolae Truță și aici a învățat și s-a relaxat pictând după orele de liceu și în vacanțe. Datorită pictorului și-a lansat, în 2001, prima expoziție personală, ”Poeme cromatice”, cu 50 de tablouri în ulei și la care a lucrat doi ani. Vernisajul a avut loc la Galeria de Artă a Muzeului de Istorie din Slatina. ”Toți pictorii solari s-au aplecat asupra minunățiilor naturii: Van Gogh asupra chiparoșilor, a lanurilor de grâu, Luchian asupra florilor, Tonitza asupra florilor vorbitoare și întrebătoare – copiii. Tu ne-ai adus astăzi un crâmpei din satul tau pe care îl iubești atât de mult și pentru care îți mulțumim.” i-a spus pictorul Nicolae Truță într-o scrisoare care a fost citită la vernisaj. Anca era atunci în clasa a XI-a , profil matematică-informatică, dar știa clar ce voia să facă mai departe: facultatea de arhitectură sau de arte frumoase. Read more about Anca Vasiu, un arhitect cu suflet de pictor

Ce înseamnă Piața Unică Digitală și cum îi afectează pe români

Săptămâna trecută, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, a avut loc o masă rotundă cu tema ”Piața unică digitală”, la care au participat Bebe Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, Varujan Pambuccian, membru în Comisia parlamentară pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, Florin Lupescu, consilier principal, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie al Comisiei Europene și Diana Voicu, secretar de stat, Ministerul Justiției. Întâlnirea a avut drept scop prezentarea și dezbaterea ansamblului politicii pentru piața unică digitală cu principalii săi vectori: contextul general al acțiunilor Comisiei Juncker, liberul acces la bunuri și servicii în cadrul UE, condițiile ce trebuie asigurate pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, raportul dintre economia digitală și societate și, nu în ultimul rând, investițiile în domeniu. ”România este o țară de producători în domeniul IT&C, dar, din păcate, nu are acces la piețele majore”, a spus Varujan Pambuccian. Read more about Ce înseamnă Piața Unică Digitală și cum îi afectează pe români

Interviu. Șerban Nicolae, creator popular: În lumea satului se găsesc valori care trebuie prețuite

Creatorul popular Șerban Nicolae s-a născut la 4.11.1959, în satul Rogoz din jud. Maramureș (Țara Lăpușului). De mic a fost îndrăgostit de lucrările de artă populară din lemn, în special de porțile maramureșene, dar de sculptură s-a apucat mai târziu. ”În armată am reușit să îmi cumpăr prima trusă de dălți cu care, timp de vreo cinci ani, am realizat doar lucrări artizanale fără prea mare valoare artistică.  Abia după ce mi-am cumpărat altă trusă de dălți profesionale, am început sculptura artistică. La început, am realizat basoreliefuri din lemn cu care am participat la expozițiile din acea perioadă (1986-1989). În lucrările mele, reprezentam țăranul român cu tradițiile, obiceiurile și sărbătorile lui, ele fiind apreciate și premiate. Lucrările erau catalogate în genul artei naive și am început să fiu invitat la numeroase târguri de meșteșuguri populare care s-au organizat după anul 1990. Așa am început să fac tot felul de lucrări în lemn, de uz pastoral (găvane, căuce), de uz casnic (linguri, solnițe, sărărițe, fuse de tors), obiecte de cult (pecetare, icoane, crucifixe). Nu după multă vreme, am început să fac lucrări monumentale, atât de artă plastică, cât și de artă populară (porți maramureșene și troițe). De învățat, am învățat mai mult singur, urmărind însă prin muzee lucrările înaintașilor.”

Este prima participare la RuralFest? Ce înseamnă RuralFest pentru dvs.?

Șerban Nicolae: La RuralFest am participat și anul trecut. Fiind plăcut impresionat de organizare, am revenit cu drag și anul acesta. Consider că această manifestare este un bun prilej pentru vizitatori de a conștientiza că în lumea satului se găsesc valori care trebuie prețuite. Pentru meșteșugari este o ocazie de a se reîntâlni și de a face schimb de opinii. Read more about Interviu. Șerban Nicolae, creator popular: În lumea satului se găsesc valori care trebuie prețuite

RuralFest 2015, satul românesc din mijlocul orașului

Opt ambasade, 80 de producători şi 41 de meşteşugari au participat duminică, 20 septembrie 2015, la cea de-a doua ediție a RuralFest, un eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu Primăria Municipiului București.

Cu cât cumpăraţi produse mai tradiţionale, mai sănătoase, mai prietenoase cu mediul – şi asta de multe ori înseamnă că ele trebuie să fie produse cât mai aproape de casă, cu atât daţi o şansă satului românesc să se dezvolte”, a spus, la deschiderea evenimentului, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a spus că în mediul rural mai sunt multe lucruri de făcut, dar că „România a făcut un real progres în ceea ce înseamnă produsele tradiţionale, produsele ecologice„. ”RuralFest sau Satul din mijlocul oraşului este un eveniment care vrea să refacă legătura dintre locuitorii de la oraş și satele românești autentice, cu tradițiile, obiceiurile și poveștile fiecărei regiuni.” a mai declarat Daniel Constantin, pe contul său de facebook.

Pe şoseaua Kiseleff, între Piaţa Victoriei şi strada Arhitect Ion Mincu, erau zeci de standuri împărțite pe zone (Moldova și Bucovina, Oltenia și Muntenia, Transilvania, Dobrogea și  Maramureș), cu produse tradiționale, pe la care s-au perindat, de-a lungul zilei, zeci de mii de oameni. Părinți cu copii de-o șchioapă, în cărucioare sau în brațe, vârstnici, dar și tineri. Mulți tineri. Cozi uriașe la standurile cu bere artizanală, înghețată naturală în butoi, fasole cu cârnați și sărmăluțe cu mămăligă, plăcintă cu brânză, cozonaci, prăjituri de casă din Maramureș, cârnați și slănină afumată, pește, ”legume fericite”, vin și must. N-au lipsit nici atelierele pentru copii: ateliere de ornat turtă dulce, ateliere de pictat obiecte din ceramică, ateliere de olărit, dar și miniferma cu animale și păsări din gospodărie.

Meșteșugarii și producătorii erau dornici să-ți povestească din tainele realizării produselor lor, fie că era vorba despre costume populare, trăistuțe și podoabe, covoare vegetale, lemn sculptat, olărit, vase din ceramică, icoane pe sticlă, păpuși, fie dulcețuri, gemuri și alte produse tradiționale. Unii meșteri populari erau pentru prima dată la RuralFest, alții participau la toate târgurile de profil. ”Este a doua oară când particip la RuralFest, dar nu merg și la alte târguri. Îmi este foarte greu, distanța e mare…” mi-a mărturisit Ana Andreică, creator de costume populare din Călinești, Maramureș.

Read more about RuralFest 2015, satul românesc din mijlocul orașului

Tribuna Europei

Anul trecut, am documentat cazul unui bărbat ce face parte din generația oamenilor de 60 de ani care au prins mulți ani de comunism și care s-au trezit, imediat după Revoluție, într-o lume plină de oportunități pentru care nu erau pregătiți. Lipsa educației economice, legile și regulile birocratice care au descurajat antreprenoriatul, greutățile întâmpinate de cei trecuți de 40 de ani care vor să se angajeze, taxele mari și hibele sistemului de pensii și-au spus cuvântul în România ultimilor 25 de ani. [1] În ciuda problemelor avute, mi s-a părut a fi unul dintre cei mai optimiști oameni din România. 

Și totuși, el nu este un caz singular. Unii au reușit, alții încă încearcă să reușească. Astăzi, în România, două categorii de persoane sunt vulnerabile.  Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârșitul anului trecut, erau înregistraţi 121.861 şomeri cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, iar pentru categoria 25-29 de ani, 36.842 de şomeri. La târgurile de locuri de muncă, tinerii fără experienţă sunt evitaţi, dar și persoanele trecute de 40 de ani.

În acest context, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles [2] cu doamna Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale, am vrut să aflu mai multe informații despre acordarea fondurilor europene. Ce șanse au astăzi tinerii, persoanele fără experiență și cele trecute de 40 de ani? ”În cadrul Acordului de parteneriat, unul din domeniile prioritare de intervenție este investiția în capitalul uman, susținerea oamenilor pentru a intra pe piața forței de muncă și îmbunătățirea abilităților lor. Desigur, un accent puternic este pus pe combaterea șomajului în rândul tinerilor, dar fondurile vor finanța, în general, inițiative de îmbunătățire a sistemelor de educație și formare în vederea unei mai bune potriviri a aptitudinilor forței de muncă cu nevoile pieței, în special pentru învățământul superior și cel de formarea profesională, concentrându-se și pe educația și îngrijirea copiilor din învățământul primar și secundar, în special pentru comunitățile defavorizate, inclusiv minoritatea romă.” a spus Corina Crețu. Read more about Tribuna Europei

Interviu cu scriitorul Andrew Nicoll

Scriitorul scoţian Andrew Nicoll, publicat în România de Editura All, îşi începe aventura românească în compania bloggerilor literari, pe 20 noiembrie 2014, la cafeneaua Cărtureşti Verona, de la ora 18.30, apoi va fi prezent la Târgul de Carte Gaudeamus, sâmbătă, 22 noiembrie 2014, ora 13.00. Distins cu Premiul Saltire pentru cel mai bun roman de […]

Oameni Remarcabili: Dacian Makszin

Dacian Makszin se inscrie in seria Oamenilor Remarcabili. Pentru ca este Omul care oricand iti demonstreaza ca, in ciuda dizabilitatii si a discriminarii, se poate face performanta. Dacian Makszin este multiplu campion national si primul roman care s-a calificat la proba de tenis de masa in cadrul Jocurilor Paralimpice de la Londra (2012). In septembrie 2014, Dacian va reprezenta Romania la Campionatul Mondial de tenis de masa de la Beijing.

Dacian Makszin are 32 de ani si este din Cluj. Imobilizat intr-un scaun cu rotile din cauza “vaccinului de poliomielita de la varsta de 1 an si, mai ales, a incompetentei medicilor care nu stiu prea multe sau nu vor sa informeze parintii despre efectele negative ale vacinurilor. Cea mai mare vina o au corporatiile care produc acceste vaccinuri, dar si guvernele care le cumpara pe cele mai ieftine si din te miri ce tara bananiera.” si-a inceput Dacian povestea.  Read more about Oameni Remarcabili: Dacian Makszin