Interviu cu Marius Matache: „Chitara e lucrul de care îmi e dor atunci când plec undeva pentru câteva zile și este singurul obiect de care m-am atașat vreodată.”

Pe 11 februarie a.c., la Teatrul Excelsior, Marius Matache va avea concertul de lansare a albumului „HOINAR prin Piata Matache„. Marius este artist, dar si blogger & cercetator in chimia mediului. Cum se impaca si la ce ar renunta, veti vedea in interviul de mai jos. 🙂 

Artist, blogger si cercetator in chimia mediului. Cum se impaca cele trei? Daca ar trebui sa faci un compromis, la ce ai renunta?

Marius Matache: Nu stiu daca se impaca, dar sigur nu se cearta. Ba chiar uneori ajung sa se intrepatrunda: am ajuns la conferinte de chimie sau obiective de mediu datorita blogului, am cantat la un eveniment social in cadrul unei conferinte de cercetare, deci se poate. De renuntat la una dintre ele mi-ar fi foarte greu. Chimia e totusi meseria mea, cine nu ar dori sa cante si sa si traiasca din asta, iar bloggingul e implinirea visului de a fi jurnalist din copilarie. Deci mai bine le luam la pachet pe toate trei.

De unde pasiunea pentru muzica? Cand ai inceput sa canti?

Marius Matache: Pasiunea pentru muzica nu a fost cultivata de nimeni, nu am persoane in familie care canta, nu am studii muzicale. Am fost dat afara de la cor pentru ca nu am voce. Suna ciudat, nu? Si totusi, la 18 ani am invatat sa cant singur la chitara, sa imi controlez respiratia, sa descifrez cantecele artistilor preferati. Ma duceam in parc unde cantau prieteni de-ai mei si ma uitam la mana lor, apoi ma duceam acasa si repetam miscarile, pana s-au format automatismele necesare.

Care sunt cantaretii preferati? 

Marius Matache: Cantareti preferati sunt foarte multi: Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Vali Sterian, Daniel Iancu, iar dintre straini Mark Knopfler, Sting, Eric Clapton, Peter Gabriel, Pink Floyd.

Iti mai amintesti primul cantec invatat?

Marius Matache: Primul cantec invatat… nu mai stiu exact… cred ca „Numai noi”, un cantec de munte, dar si „Strunga” celor de la Phoenix.

Ce reprezinta sunetul chitarii pentru Marius Matache, stiind ca pentru multi muzicieni sunetele instrumentului reprezinta echivalentul iubirii?

Marius Matache: Chitara e lucrul de care imi e dor atunci cand plec undeva pentru cateva zile si este singurul obiect de care m-am atasat vreodata. Chiar daca intr-o zi sunt acasa, dar nu cant, e foarte important sa o vad.

Cat de hoinar este Marius Matache sau, altfel zis, de unde numele albumului Hoinar prin Piata Matache?

Marius Matache: Zicala „calatorului ii sade bine cu drumul” e perfecta pentru mine. Intotdeauna mi-au placut calatoriile, iar de la 17 ani, de cand m-am alaturat unui club de turism, am inceput sa bat drumurile patriei. Dupa primul an de facultate am inceput sa colaborez cu actualul loc de munca, ceea ce a presupus alte drumuri. Apoi lucrul in proiecte europene m-a purtat peste granita. Cand m-am profesionalizat ca si artist, am inceput sa calatoresc datorita concertelor. Evolutia in blogosfera a implicat si ea calatorii. HOINAR prin Piata Matache e o hoinareala de stiluri muzicale – folk clasic, blues, o balada rock, influente de country sau bossa-nova pe cate o piesa – si teme ale cantecelor – cantece de dragoste, cantece sociale, satira.

Ce sau cine te-a inspirat pentru acest album?

Marius Matache: Albumul contine piese compuse de-a lungul mai multor ani – Zmeul de exemplu e prima piesa compusa de mine, undeva in 1995, Carciuma am inceput-o in 1996, dar am terminat-o cu adevarat in 2008. In 13 ani de evolutie muzicala, se schimba multe, e greu sa atribui fiecare piesa cuiva. Dar sunt piesele cu care m-am „facut mare”, piesele pe care le-am cantat si le cant inca in concerte, chiar daca, intre timp, am mai compus altele.

Cat de sinuos este drumul de la idee si pana la lansarea unui album? O miscare ampla de genul Cenaclului Flacara ar ajuta astazi un tanar artist?

Marius Matache: Am scris un articol despre ce sa faci daca vrei sa scoti un album. Foarte multi prieteni, citindu-l, mi-au spus „credeam ca e suficient sa canti, sa inregistrezi si aia e”. Nu, un album presupune extrem de multa birocratie, de formalitati si formulare, de nervi, de rabdare, de munca, de bani pana la urma. Pentru ca, pana la urma, casa de discuri pe care o platesti te scapa de multe din aceste dureri de cap. Apoi, ai un album, de fapt ai 1000 de albume si te intrebi: ce fac cu ele? Distributie, promovare, concerte. Au existat miscari de tipul Cenaclului Flacara dupa revolutie, dar niciuna nu a mai avut aceeasi amploare, nici macar Totusi Iubirea, cenaclul condus chiar de Adrian Paunescu. Cu toate acestea, asocierea artistilor poate fi de ajutor, mai ales in cazul artistilor tineri si/sau putin cunoscuti. Pentru mine, colaborarea in proiecte precum Zona de mijloc sau Gashkademia de folk au fost o scoala excelenta si un exercitiu muzical foarte important.

Crezi ca mai este de actualitate folkul? Sunt suficiente festivalurile de folk pentru a nu lasa acest gen muzical sa moara?

Marius Matache: Festivaluri de folk sunt destule, din pacate multe dintre ele sunt facute dupa ureche sau sunt facute pentru scopurile meschine ale unor persoane si nu pentru a promova tineri artisti sau genul ca atare. Ele insa functioneaza util, ca o scoala, pentru ca artistii tineri sa isi gaseasca directia in muzica folk, sa isi cunoasca colegii de generatie, sa ajunga alaturi de artistii consacrati si sa stabileasca niste relatii. Genul nu va muri atat timp cat va mai exista un pusti care sa iasa in parc cu o chitara si sa cante „In codrul verde nu se mai pierde…”

Avand in vedere ca blogosfera este pe val, cat de mult mai conteaza pentru un artist mass media clasica? Care mediu este mai eficient pentru promovare?

Marius Matache: Televiziunea ramane pe primul loc, altfel nu ar merge 60% din bugetele de publicitate catre ea. Din pacate, folkul nu prea are loc la televizor, mai ales de cand TVR-ul este in letargie, asa cum se intampla de aproape un an de zile. Online-ul este sansa tinerilor artisti sa isi formeze o comunitate de oameni in jurul lor, iar blogurile pot fi de mare ajutor, mai ales cele de nisa, cum e www.ForeverFolk.com. Din pacate, artistii inca nu s-au obisnuit cu aceste unelte moderne de promovare si ori nu le folosesc, ori o fac defectuos. In materie de promovare, este de dorit o promovare coerenta si completa, care sa urmareasca toate canalele media, macar acele canale deschise pentru muzica folk.

Medias, Gura Humorului, Bucuresti, Iasi… Ce mai urmeaza? 🙂

Marius Matache: Imi doresc sa ajung sa prezint albumul in cat mai multe locatii si localitati, pentru ca albumul e facut pentru a ajunge la oameni. De aceea, astept propuneri din toate colturile tarii pentru a merge si a canta. Vreau mult sa ajung si la Timisoara, si la Craiova, si la Sibiu, si la Cluj, dar nu e suficient sa vreau eu. Dar cand vor aparea oportunitatile, daca ele se pliaza pe strategia mea, cu siguranta ca le voi da curs.

Prietenii albumului sunt: Aqua CarpaticaDomeniile SâmburestiForeverFolkBlogal InitiativeSalvati Copiii si casa de discuri Patria Records.

 

Acest articol a fost citit de 5314 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

6 thoughts on “Interviu cu Marius Matache: „Chitara e lucrul de care îmi e dor atunci când plec undeva pentru câteva zile și este singurul obiect de care m-am atașat vreodată.”

Lasă un răspuns la Natural Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge