Fonduri europene pentru comunitățile locale

Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, a declarat ieri (4 octombrie a.c.), într-o postare [1] pe pagina sa de Facebook, că sunt bani disponibili pentru comunitățile locale pentru a-și contura propriile strategii de dezvoltare, că încurajează înființarea de Grupuri de Acțiune Locală și că le sprijină pe cele deja existente pentru a se implica în conturarea planurilor de dezvoltare locală și regională. Acestea vor fi elaborate prin participarea directă a oamenilor și nu vor mai fi decise doar de autoritățile locale. Cele mai bune strategii vor fi apoi finanțate cu bani europeni – peste 100 de milioane de euro.

Ministerul Fondurilor Europene a deschis ieri apelurile de proiecte pentru „Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) — orașe/municipii cu populație de peste 20.000 locuitori”, pentru 7 Regiuni de Dezvoltare (regiuni mai puțin dezvoltate) și Regiunea București-Ilfov. Apelurile sprijină transpunerea în plan local a măsurilor prevăzute de Guvernul României în Pachetul Antisărăcie. Astfel, la nivelul comunităților urbane caracterizate prin nivel scăzut de educație, grad crescut de şomaj, stare precară de sănătate a locuitorilor și condiții proaste de locuire, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității rome, se vor implementa proiecte integrate în contextul mecanismului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității. Beneficiarii fondurilor din acest apel de proiecte pot fi autoritățile publice locale în parteneriat cu actori sociali relevanți sau Grupurile de Acțiune Locală (GAL) existente la momentul lansării apelurilor.[2]

”Rolul unui GAL este să anime un teritoriu în sensul promovării oportunităților de finanțare prin programul LEADER și PNDR în special, dar și alte programe de finanțare pentru mediul rural, informării asupra exemplelor de bune practici, realizarea de studii ale zonei și sprijin oferit beneficiarilor pentru realizarea de proiecte. GAL-ul primește, evaluează și selectează proiecte care răspund obiectivelor din strategia de dezvoltare locală, strategie realizată ”de jos în sus”, adică în urma unei analize aprofundate și corecte a nevoilor de dezvoltare a teritoriului.” spune Florentina Călugăr, director executiv GAL Dealurile Târnavelor. Cei de la GAL Dealurile Târnavelor mai au 39 de proiecte de finanțare în curs de implementare. Au fost respinse peste 30 de proiecte în perioada 2013 – 2015, însă unele dintre ele au fost redepuse și, într-un final, au primit finanțare. Au avut, de asemenea, aproximativ 10 contracte de finanțare reziliate de beneficiari din cauza termenului insuficient pentru finalizarea lor sau respingerea de mai multe ori a dosarelor de achiziții pentru bunuri și servicii sau din cauza lipsei cofinanțării.

Feri Teglas este unul dintre tinerii ambițioși care, în ciuda impedimentelor de care s-au lovit, au obținut fonduri europene pentru proiectele lor. Feri și-a dorit promovarea comunei Axente Sever ca destinație turistică. Proiectul a fost implementat de Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Transilvania Mea, cu sediul în comuna Axente Sever, și al cărei președinte este Feri Teglas. ”Proiectul a constat în realizarea de materiale de promovare – portal on-line, pliante, cd-uri de prezentare, afișe și achiziția unui laptop pentru actualizarea informațiilor pe portal și dezvoltarea ulterioară a acestuia. Valoarea proiectului este de 7494 euro, finanțare 100%. Ne-am gândit la proiect în urma discuțiilor cu cei de la GAL Podișul Mediașului, iar zona am ales-o în funcție de potențialul turistic și de deschiderea autorităților locale.” povestește Feri. La începutul anului 2013, Feri a depus proiectul, iar la sfârșitul lui 2014 a primit banii. Totuși, fondurile europene nu se obțin chiar atât de ușor. Prima oară, proiectul lui Feri Teglas a fost respins. ”Din motive de interpretare și neconcordanțe între cerințele ghidului de finanțare și statutul asociației, precum și insuficienta justificare a achiziției laptopului.” consideră Feri. Șase luni a durat de la depunerea proiectului și până la primirea veștii că a fost respins. Dar Feri n-a renunțat, a refăcut proiectul și a aplicat din nou. A modificat statul Asociației și a refăcut documentația pentru a respecta întocmai ghidul de finanțare. N-a lucrat singur proiectul, ci cu ajutorul unui consultant. ”Am lucrat de fiecare dată cu domnul Istvan Szabo, consultant. Este foarte important sprijinul și experiența unui consultant. Fără sprijinul lui nu cred că puteam implementa proiectul.” spune Feri. În schimb, Florentina Călugăr crede că, în general, proiectele pentru achiziții de bunuri și/sau servicii, care nu implică o procedură complicată de achiziții au o rată mai mare de succes în obținerea fondurilor europene. ”Motivele pot fi multiple și diferă de la caz la caz; problema la noi este că se lucrează pe principiul ”bifei”: se resping prea multe proiecte în etapa de evaluare a conformității acestora (ex. un document lipsă), în loc să li se permită beneficiarilor să  completeze documentațiile. În etapa de eligibilitate, motivele devin mult mai ”complexe” și diferă de la caz la caz. Problema mare e atunci când se schimbă regulile de evaluare ”în timpul jocului”.” continuă ea. Totuși, nu-i o regulă general valabilă; Paul Barza din Valea Viilor (jud. Sibiu), prietenul lui Feri Teglas, a obținut fonduri europene în valoare de 200.000 de euro pentru un proiect cu echipamente de agrement.

Feri Teglas crede că birocrația reprezintă un mare impediment. ”Birocrația este foarte mare, multe dosare, multe ștampile – câteodată și de trei ori aceeași ștampilă pe o foaie, multe deplasări și acte. E dificil, dar nu imposibil. Ghidurile sunt destul de dificile, în special pentru cei fără prea multă experiență, de aceea este important consultantul și organismul de implementare.” spune el. Un alt impediment este modul de rambursare al banilor, ”în sensul că a trebuit să cheltuim sumele și apoi să cerem rambursarea acestora. Fiind un ONG la început de drum, a trebuit să ne împrumutăm pentru a putea face plățile anticipat și a fost destul de dificil să găsim finanțare.” continuă el. ”Am avut momente în care mi-a parut rău că am scris acest proiect și m-am gândit că timpul și efortul pierdut mi-ar fi putut aduce beneficii mult mai mari dacă le investeam în altceva.” spune Feri. Și, totuși, tânărul de 31 de ani nu s-a dat bătut, iar în viitorul apropiat va aplica din nou pentru un alt proiect.

”Lipsa co-finanțării, birocrația foarte mare, modificarea constantă a procedurilor și lipsa informării beneficiarilor atunci când se întâmplă; neîncrederea în personalul instituțiilor  care gestionează fonduri” continuă Florentina Călugăr, director executiv GAL Dealurile Târnavelor. Ea consideră că micii producători care dau vina pe birocrație și pe ghid au, în mare parte, dreptate. ”Până vom avea însă ghiduri perfecte va mai dura, așa că, deocamdată, soluția e ca ghidurile să fie citite bine (inclusive notele de subsol) și acolo unde există loc de interpretare, trebuie solicitat un răspuns în scris de la instituția la care se depune.”

”E amuzant cum cinci persoane citesc aceeași frază din ghidul solicitantului, dar înțeleg lucruri diferite. Într-adevăr, ghidurile nu sunt atât de clare pe cât ne-am aștepta, se folosește un limbaj rigid și de multe ori sunt greu de urmărit, de aceea vă spuneam că odată ce participi la un curs specializat în domeniu începi să te familiarizezi cu cerințele finanţatorilor. În cazul în care nu este ceva foarte clar în ghidul solicitantului, se poate face o cerere de clarificări la autoritatea finanţatoare. Iar în ceea ce privește birocrația, din anii de experiență în implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă, am ajuns la concluzia că ofițerii de verificare vor să fie că mai acoperiți din punctul ăsta de vedere, ca ei să nu răspundă în vreun fel în fața Comisiei Europene. Așa că mare atenție la semnături, ștampile, facturi, bonuri ș.a.m.d.” consideră Manuela Constantin, trainer și expert accesare fonduri structurale. În schimb, vorbind despre impedimentele cu care se confruntă în discuțiile cu solicitanții fondurilor europene, ea crede că majoritatea dintre ei nu își identifică o problemă reală. ”Au auzit ei de pe undeva că se deschide o linie de finanțare și vor și ei să aplice. Aici e puțin de lucrat, trebuie să le explici că e necesar să mai aștepte să apară un program compatibil cu obiectul lor de activitate și cu ce au ei de rezolvat. Însă riscul este să apeleze la un alt consultant care se adaptează la cerințele lor. O altă situație cu care m-am confruntat este faptul că mulți dintre ei nu știu că trebuie să vină și cu o cofinanțare sau că în perioada de implementare trebuie să își folosească propriul buget.” continuă Manuela Constantin.

”Ce fel de proiect pot face?” Oamenii trebuie să știe foarte bine de ce au nevoie pentru a-și dezvolta afacerea și să nu facă proiecte doar de dragul obținerii de fonduri nerambursabile.” spune Florentina Călugăr, director executiv GAL Dealurile Târnavelor. ”Cel mai frustrant e atunci când un potențial beneficiar te întreabă: ”ce fel de proiect pot face?” și tu-l întrebi ”de ce fel de investiții ați avea nevoie pentru afacerea dvs.?”, iar el continuă ”păi… ce se poate”. Apoi, să-și pregătească foarte bine documentația și să-și asigure sursele pentru cash-flow încă din faza de planificare, altfel vor înregistra întârzieri mari, cu riscul de a nu se încadra în termene. Să citească foarte bine Ghidurile Solicitantului; ca beneficiari, să conștientizeze că sunt primii răspunzători pentru succesul sau eșecul unui proiect, consultantul este un prestator de servicii care-i ajută să realizeze documentațiile necesare și-i mai descurcă din situațiile problematice, dar beneficiarul e cel care semnează toate documentele, deci trebuie să stea mereu conectat la ,,mersul” proiectului.” continuă Florentina Călugăr.

Feri Teglas crede că oamenii n-ar trebui să se lase descurajați și să meargă pe sumele maxime care pot fi solicitate.”Pentru că efortul investit și actele sunt aceleași ca volum și pentru 8000, și pentru 200.000 euro. Să aibă în vedere că trebuie să dispună de banii respectivi câteva luni bune până vine rambursarea.”

Cosmin Mirișan, director Open Mind Tim Consulting, firmă de consultanță în accesarea fondurilor europene, spune că oamenii care solicită fonduri ”să nu își imagineze că un proiect, fie el și cu cofinanțare zero, nu implică deloc costuri. Și niciodată, chiar dacă se obține finanțarea, o afacere nu va fi prosperă fără un plan de afaceri solid și în amănunt. Un impediment major îl constituie faptul că atunci când apelează la o firmă de consultanță, beneficiarii au impresia că acea firmă de consultanță se ocupă de tot și ei nu mai trebuie să facă nimic. O a două problemă este că nu calculează realist responsabilitatea pe care o au în cazul aprobării dosarului de finanțare.”

Manuela Constantin, trainer și expert accesare fonduri structurale, recomandă solicitanților de fonduri europene să urmeze cursuri specifice, deoarece astfel își pot face o imagine de ansamblu a tot ceea ce înseamnă mecanismul finanțărilor nerambursabile, ”iar până la a apela la un consultant este recomandat să cunoască toate aceste lucruri. Atât cele fizice, Manager proiect și Expert accesare fonduri europene și de coeziune, ambele autorizate de către Autoritatea Națională pentru Calificări, cât și cursul online ”Manager de proiect pentru accesarea fondurilor nerambursabile” sunt cursuri care furnizează informații cu privire la etapele pe care un solicitant trebuie să le parcurgă pentru a beneficia de sprijinul finanțatorilor, dar și ce are de făcut în etapele de implementare ale unui proiect. Sunt cazuri în care organizaţiile solicită fonduri doar pentru că au auzit că sunt bani de la Uniunea Europeană și de ce să nu profite de această oportunitate, iar altele care într-adevăr au o nevoie reală, care necesită implementarea unui proiect, iar pentru că Uniunea Europeană ne sprijină, pot fructifica această oportunitate. Participând la astfel de cursuri, potenţialii beneficiari se familiarizează cu limbajul rigid al fondurilor europene, iar în felul acesta vor ști ce să ceară de la consultanți.”

Feri Teglas crede că statul român și Comisia Europeană ar trebui să reducă birocrația și să vină mai mult în sprijinul GAL-urilor pentru a ușura sistemul de accesare a fondurilor europene. Florentina Călugăr de la GAL Dealurile Târnavelor spune același lucru despre reducerea birocrației și adaugă că ar trebui ”să profesionalizeze și să motiveze cumva funcționării care lucrează în instituții ce implementează programe de finanțare europeană, să înțeleagă aceștia că trebuie să fie mai degrabă parteneri ai beneficiarilor în accesarea fondurilor europene și nu cerberi; să introducă proceduri clare și transparente de evaluare și termene care să fie respectate (inclusiv de către autorități) ”. Manuela Constantin, trainer și expert fonduri structurale adaugă că, pentru ușurarea sistemului de accesare a fondurilor europene, este necesară o mai bună gestionare a autorităților de management la nivel național și subliniază importanța transparenței în comunicare. ”Mai multe resurse umane angajate (ofițeri de verificare, de exemplu) și o mai bună comunicare între aceștia și beneficiari. De asemenea, persoanele responsabile de aprobarea plăților pe parcursul implementării proiectelor trebuie să conștientizeze că ei trebuie să sprijine beneficiarii, să le ofere consultanță, mediere, nu să se focuseze pe a găsi greșeli astfel încât să le taie cheltuielile.” încheie ea.

Note de subsol:

[1]https://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.Oficial/posts/1132835373475747

[2]http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/2063-5-milioane-de-euro-pentru-combaterea-saraciei-si-a-excluziunii-sociale-in-orase

Acest articol a fost citit de 571 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge