Cum m-am apucat de citit

De când mă știu, am fost un “șoricel de bibliotecă”. Nu m-au încântat jocurile copilăriei, nici păpușile, nici mașinuțele, pe cât m-au fascinat cărțile. Și cum să mă încânte joaca de afară când toți copiii mă goneau pe motiv că… n-aud și că nu pot participa la jocurile lor?! Așa m-am refugiat într-o altă lume, aici, printre cărțile lui tata. Pentru mine, acea cutie a Pandorei a fost lumea minunată a cărților. Tot de ele mă “lovesc” și la job; răsfoiesc zeci de cărți, pentru că toate textele pe care trebuie sa le scriu necesită o minimă documentare și mereu mă trezesc că, din unele cărți, citesc mai mult de jumătate în loc de paragraful sau capitolul care îmi trebuia și, în loc să mă întorc la scris, citesc… Așa mai descopăr câte o carte care mă încântă și pe care o trec pe lista de „must read”. Nu mă întrebați cât de lungi sunt listele. Tot zic că până la pensie trebuie să le termin pe toate de citit, mai ales cărțile de acasă. Am trei biblioteci uriașe din care am reușit să citesc aproape… 50%. Și tot nu mă satur să cumpăr alte cărți noi  – un obicei moștenit de la tata, în ciuda mamei care ne boscorodea mai tot timpul că umplem casa cu… „maculatură”. Tata a avut un fix cu învățatul. Fiind un copil sărac din fundul țării, a avut de ales între a merge cu vacile sau la școală; a ales școala, vacile revenindu-i fratelui său. A învățat din greu, a făcut două facultăți, i-a plăcut să studieze toata viața. Îmi amintesc că îl vedeam mereu citind și notând. Casa e plină de cărți de beletristică. Și asta îmi spunea și mie: „Pune mâna și învață, vei avea nevoie cândva! Mai citește o carte, uite, ai pe alese!”. Asta fac mereu.

PS. Să vă mai spun că articolul cel mai citit de pe blog este o recenzie? (În 2014 am fost ambasadoare de brand pentru Editura ALL; vă recomand să citiți interviul realizat de mine cu scriitorul scoțian Andrew Nicoll. Acesta spunea… ”dacă vreți să știți cum se scriu cărțile, ar trebui să citiți cărți și, dacă vreți să știți cum se citesc cărțile, ar trebui să scrieți o carte.” Citiți măcar una dintre cărțile lui – ”Dacă citești asta, înseamna că am murit” -, o să vă placă!)

Două dintre bibliotecile mele de acasă:

Voi cum v-ați apucat de citit? 🙂

Articol ce răspunde provocării Libris, cu ocazia ediției a XIV-a a Târgului Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov.

 

Acest articol a fost citit de 616 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

2 thoughts on “Cum m-am apucat de citit

    Victor

    (13/03/2017 - 17:27)

    Ce articol fain, aproape provocator, sincer. Îmi aduc aminte că-n clasa a IV-a învăţătorul nostru, un foarte bun pedagog de altfel, a făcut un concurs de citit în urma căruia câştigătorul primea nota 10 la limba română. Hmm, nota 10 la învăţătorul nostru era un fel de floare de colţ, rareori vedeai aşa ceva. Pregătit eram, dar m-am antrenat cu cititul vreo lună de zile. Am citit la concurs 400 de cuvinte în termenul de timp dat, cu dicţie, cu respectarea punctuaţie şi am luat primul loc. Am primit, pe lângă nota de 10, un teanc de 5 cărţi din editura „biblioteca şcolarului”. Parcă le simt şi acum mirosul, le-am citit pe nerăsuflate într-o săptămână, iar de atunci până acum nu prea m-am oprit din citit, mai puţin vreo perioadă de doi ani când, neştiind de ce nu mai citesc, am constatat că aveam nevoie de ochelari.
    În liceu, că tot sunt la capitolul laudă de sine, am citit enorm, la biblioteca judeţeană nu mai aveam fişă, pur şi simplu luam cărţile şi le aduceam înapoi pe încredere, eram de-al casei, fişele erau pentru cei care treceau doar pentru o bibliografie impusă de vreun cadru didactic mai sever.
    Ei, citesc şi acum, fără o continuă pregătire nu te poţi adapta cerinţelor zilelor noastre, a-ţi face un update/upgrade al cunoştinţelor înseamnă a te antrena continuu pentru vreun concurs neanunţat al vieţii, un concurs din care nu doar tu să câştigi, ci şi cei care te ascultă.
    Am o bibliotecă frumoasă acasă, mai am o grămadă de cărţi lăsate în casa părintească şi, foarte multe în biblioteca de la biserică (nu doar carte teologică, fireşte), acolo unde, în anii ce vin, încerc să fac un loc bun de citit pentru orice tânăr din sat.
    Vai, am scris un pogon de comentariu! 😀
    p.s Mi-aş dori, deja primii paşi i-am făcut, să şi public. Am câteva articole publicate, urmează, dacă voi fi sănătos, ca-n următoarea perioadă să încerc ceva mai mult.
    Victor a scris pe blogul sau… GHIMPELE

    [Raspunde]

    Irina Bartolomeu Reply:

    Desigur, as mai fi avut multe de povestit, insa articolul a fost scris pentru concursul de la Libris.ro, avand o limita de cuvinte.
    Am uitat de biblioteca de cartier. Erau unele carti pe care nu le aveam sau nu le mai gaseam acasa. Si, desigur, citesc si carti in format online sau pe kindle cand plec in concediu. Din pacate, nu gasesc tot ceea ce-mi doresc pentru kindle si, pe de alta parte, nu se compara cu rasfoitul unei carti fizice. Tehnologia evolueaza, nu neg asta, dar pana la un punct. Sau suntem noi mai demodati asa.
    Altfel, sper sa reusesti sa scrii ce ti-ai propus! Tine-te de planuri! 😀

    [Raspunde]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge