Premiul Europa Nostra 2017 pentru Palatul Cultural din Blaj și pentru domnul Zoltán Kallós

Programul Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra a fost lansat de Comisia Europeană în 2002 și de atunci a fost condus de Europa Nostra. Acesta celebrează și promovează cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare. În acest fel, contribuie la o recunoaștere publică mai puternică a patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru economia și societatea europeană. Premiul este susținut de programul Europa creativă al Uniunii Europene.

În ultimii 15 ani, organizații și persoane din 39 de țări au prezentat un număr total de 2.720 de cereri pentru premii. În ceea ce privește numărul de înregistrări în funcție de țară, Spania este pe primul loc în clasament, cu 498 de proiecte, urmată de Regatul Unit, cu 286 de cereri, și Italia, cu 278 de cereri. În ceea ce privește categoriileconservarea a avut cele mai multe proiecte (1.606). Urmează educația, formarea și sensibilizarea (457), apoi cercetarea (340), și, în cele din urmă, serviciul dedicat patrimoniului (317).

Din 2002, juriile de experți independenți au selectat 455 de proiecte premiate din 34 de țări. În conformitate cu numărul de cereri, Spania se află în fruntea listei cu 61 de premii primite. Regatul Unit este pe locul al doilea cu 60. Italia vine pe locul trei (37 premii), Germania a patra (29 premii), iar Grecia a cincea (27 de premii). În ceea ce privește categoriile, conservarea are cei mai mulți câștigători (267), urmată de serviciul dedicat patrimoniului (67), educația, formarea și sensibilizarea (65), și, în sfârșit, cercetarea (56).

Un total de 95 de mari premii de 10.000 € au fost acordate pentru inițiative de patrimoniu remarcabile, selectate dintre proiectele premiate.

Premiul UE pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra au consolidat și mai mult capacitatea sectorului patrimoniului din Europa, prin evidențierea celor mai bune practici, încurajând schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectarea diverselor părți interesate în rețele mai mari. S-au adus, de asemenea beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, continuarea finanțării și un număr crescut de vizitatori. În plus, Premiul a ridicat gradul de conștientizare a patrimoniului nostru comun în rândul publicului larg în același timp subliniind caracterul său intrinsec european. Prin urmare, Premiul este un instrument-cheie pentru promovarea patrimoniului Europei.

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat miercuri, 5 aprilie, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Cei 29 de laureați din 18 țări sunt recunoscuți pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare. Premiate anul acesta sunt și două exemple remarcabile din România: în categoria conservare, Palatul Cultural din Blaj; și, în categoria serviciu dedicat, Domnul Zoltán Kallós, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa, și a ales câștigătorii. Read more about Premiul Europa Nostra 2017 pentru Palatul Cultural din Blaj și pentru domnul Zoltán Kallós

Oraşe Patrimoniu al Umanităţii. 15 bijuterii ale Spaniei

Institutul Cervantes din Bucureşti (Bd. Regina Elisabeta 38) va găzdui, în perioada 21 februarie – 12 aprilie, expoziţia de fotografie intitulată “Oraşe Patrimoniu al Umanităţii. 15 bijuterii ale Spaniei”. Expoziţia ne înfăţisează, prin intermediul a 58 de imagini, cele mai semnificative clădiri şi locuri din cele cincisprezece oraşe spaniole înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Alcalá de Henares, Ávila, Baeza, Cáceres, Córdoba, Cuenca, Ibiza, Mérida, Salamanca, San Cristóbal de la Laguna, Santiago de Compostela, Segovia, Tarragona, Toledo și Úbeda. Expoziţia a mai fost prezentată la Institutele Cervantes din Lyon, Utrecht, Viena, Praga, Hamburg şi Budapesta, precum şi la Primăria din Bologna. Read more about Oraşe Patrimoniu al Umanităţii. 15 bijuterii ale Spaniei

Scoarţe din colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia

Pe 1 Decembrie 2016, de Ziua Națională a României, la Adis Abeba, Etiopia, „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” au fost înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: ”Ritualul Căluşului” (2008), ”Doina” (2009), ”Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), ”Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova” (2013) şi ”Jocul fecioresc” (2015).

”O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ”, arată site-ul UNESCO.org.

Potrivit Unesco.org, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi obişnuia să fie folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerale, expoziţii, dar şi ca parte din zestrea miresei.

Dosarul comun coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova include şi un documentar de 10 minute în care este prezentată tehnica tradiţională de realizare a scoarţei:

Pe 25 ianuarie 2017, a fost deschisă expoziţia „Scoarţe din colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii”, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi locale şi a unui numeros public format din cadre didactice şi elevi de la şcolile gimnaziale şi liceele din municipiul Slobozia. Read more about Scoarţe din colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia