Ce înseamnă Piața Unică Digitală și cum îi afectează pe români

Săptămâna trecută, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, a avut loc o masă rotundă cu tema ”Piața unică digitală”, la care au participat Bebe Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, Varujan Pambuccian, membru în Comisia parlamentară pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, Florin Lupescu, consilier principal, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie al Comisiei Europene și Diana Voicu, secretar de stat, Ministerul Justiției. Întâlnirea a avut drept scop prezentarea și dezbaterea ansamblului politicii pentru piața unică digitală cu principalii săi vectori: contextul general al acțiunilor Comisiei Juncker, liberul acces la bunuri și servicii în cadrul UE, condițiile ce trebuie asigurate pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale, raportul dintre economia digitală și societate și, nu în ultimul rând, investițiile în domeniu. ”România este o țară de producători în domeniul IT&C, dar, din păcate, nu are acces la piețele majore”, a spus Varujan Pambuccian.

info-CE1
sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf

Pe 6 mai 2015, Comisia Europeană a adoptat strategia privind piața unică digitală ce cuprinde 16 acțiuni grupate în trei piloni și care trebuie puse în practică până la sfârșitul anului 2016. Cei trei piloni sunt: un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă; crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare; valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale. ”Îmi doresc să văd rețele de telecomunicații la scară continentală, servicii digitale care traversează frontierele și un val de întreprinderi europene nou înființate inovatoare. Aș dori ca fiecare consumator să obțină cele mai bune oferte și fiecare întreprindere să aibă acces la cea mai largă piață — oriunde s-ar afla în Europa.” a declarat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Am întrebat specialiștii români cum văd ei piața unică digitală și cum îi afectează câteva dintre cele 16 acțiuni propuse de Comisia Juncker:

 comerțul electronic

1. Norme pentru a facilita comerțul electronic transfrontalier. Acestea cuprind norme armonizate la nivelul UE privind contractele și protecția consumatorilor în cazul cumpărăturilor efectuate online.

2. Asigurarea respectării normelor de protecție a consumatorilor.

3. Servicii de coletărie mai eficiente și mai accesibile ca preț.

4. Încetarea restricţiilor geografice.

5. Identificarea eventualelor preocupări în materie de concurență care afectează piețele europene de comerț electronic.

sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
Câteva dintre cele 16 inițiative propuse de Comisia Europeană pentru o piață digitală unică se referă la crearea unor reguli pentru vânzători și cumpărători și, în special, la promovarea unui comerț electronic fără granițe, adică eliminarea restricțiilor geografice. De exemplu, se știe că există site-uri care refuză accesul la produse unor cumpărători dintr-o anumită țară (cum e cazul laredoute.fr). Cum crezi ca vor influența aceste inițiative comerțul electronic din România?

Adelina Oprea, Marketing Manager Fashionup.roÎn bine pentru consumator şi în rău pentru deţinătorii de magazine online. Consumatorul va beneficia de mai multe opţiuni când va dori să facă o achiziție şi va avea acces la mult mai multe oferte (ex. reduceri, concursuri etc). Pentru deţinătorii de magazine online şi oamenii de marketing online din România, va fi o adevarată provocare, mai ales financiară. Magazinele online româneşti vor intra în competiţie cu cele de afară, pentru acelaşi public ţintă și, cum deja nu multe magazine reuşesc să supravieţuiască, odată luată această decizie, lupta pentru supravieţuire şi profit va deveni acerbă. Din această luptă va ieşi câştigător cel care va avea cea mai bună strategie. În plus, cred că pentru start-up-uri va fi mult mai greu să intre pe piață şi să se poziţioneze astfel încât să câştige încrederea cosumatorilor în detrimentul magazinelor online deja consacrate de afară. Cum se poate lupta un start-up cu La Redoute.fr sau debenhams.com (două magazine de pe care nu se pot face comenzi de către consumatorii din România)?

Care crezi că sunt cele mai mari probleme în comerțul electronic din România?

Adelina Oprea, Marketing Manager Fashionup.roLipsa programatorilor implicaţi. Glumesc! Suntem cu ceva paşi în urmă faţă de ce se întâmplă în comerţul electronic din ţările mai dezvoltate dar, încet-încet recuperăm. Mai mulţi oameni dedicaţi acestui domeniu ar face ca totul să se mişte mai bine şi mai repede. O altă problemă reală în comerţul electronic din România este că mulţi proprietari de magazine online nu au înţeles încă faptul că nu poţi face performanţă cu one man show. De cele mai multe ori, angajatorii vor ca un om de marketing să ştie şi programare şi grafică, eventual să răspundă şi la telefon, ori dacă vrei să faci performanţă, trebuie să angajezi specialişti pe fiecare post în parte.

Potrivit unui studiu despre piața digitală unică, 17% dintre utilizatorii de internet din România fac cumpărături online, media UE fiind 63%, iar 36% dintre utilizatorii de internet din România sunt îngrijorați cu privire la securitatea datelor pentru plăţile online, iar 22% cred că nu vor primi produsele comandate. Crezi că va schimba piața digitală unică aceste aspecte în România?

Adelina Oprea, Marketing Manager Fashionup.roSă nu uităm că, în general, plata cu cardul este la un nivel scăzut la noi. Deşi mulţi angajatori virează salariile pe card, cei mai mulţi angajaţi se prezintă imediat la bancomat şi scot toţi banii. Țara noastră nu are încă o cultură a cardului, dacă pot spune aşa. Totuşi, numărul celor fac plăţi cu cardul este în creştere şi în creştere este şi numărul celor care plătesc online. Și va creşte şi numărul plăţilor prin per pay de pe magazinele online de afară… din păcate. Magazinele online din România, aşa cum am spus anterior, trebuie să câştige încrederea consumatorilor.

Cum vezi piața digitală din România în comparaţie cu alte pieţe digitale din UE? (în privinţa comerţului electronic)

Adelina Oprea, Marketing Manager Fashionup.roSe întâmplă lucruri şi la noi şi, din fericire, creşte numărul oamenilor creativi, oameni care sper să rămână în România şi să nu plece la magazine online din afara ţării.

 

6. O legislație modernă privind drepturile de autor.

info-CE2-copyright
sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
Una dintre cele 16 inițiative propuse de Comisia Europeană pentru o piață digitală unică se referă la o Lege europeană a dreptului de autor în scopul îmbunătățirii accesului la conținutul cultural online. O astfel de lege ar elimina diferențele de copyright între țări, astfel încât cei care cumpără muzică sau filme să le poată accesa oriunde în țările europene. Pe tine, ca muzician, cum te-ar afecta acest aspect? Ar fi un lucru bun?

Marius Matache, muzician: Sincer să îți spun, îmi e greu să evaluez impactul asupra mea, personal, nu știu exact ce implică. Eu cânt în limba română, astfel că mă adresez unei piețe locale, poate doar români stabiliți peste hotare să fie interesați de muzica mea. Mi-ar plăcea o situație ca cea din SUA, unde, dacă reușești să intri pe radiouri, tu ca artist chiar resimți asta în materie de drepturi de autor (la modul pozitiv, al încasărilor). Teoretic, asta se întâmplă și în România, numai că la noi melodiile sunt distribuite ciudat și sunt sume foarte mici. Clipurile mele (de pe canalul meu de youtube) sunt disponibile utilizatorilor din toate țările.

7. O revizuire a Directivei privind transmisiile prin satelit și cablu.

8. Prag comun de TVA pentru țările europene.

sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
O altă inițiativă a Comisiei Juncker este pragul comun de TVA pentru țările europene. Crezi că ar putea fi implementată o astfel de inițiativă? Cum ar influența piața din România comparativ cu alte țări europene? 

Feri Teglas, consultant marketing & management Vitamina Marketing: Nu cred că se va implementa această inițiativă pentru că TVA-ul este un instrument care aduce sume importante la buget și, în funcție de nevoile de finanțare ale administrațiilor centrale și de politicile bugetare, vor trebui ajustate alte taxe și e foarte complicat. În plus, există TVA diferit pentru anumite produse și servicii, cum ar fi cazarea sau cărțile. Practic, nu cred că guvernele țărilor din UE vor fi de acord să li se impună o cotă pentru un așa important vector de strângere de taxe. Orice povară fiscală dacă este redusă influențează în mod benefic o afacere și invers. Dar ar fi bine să fie o cotă unică și un sistem mult simplificat de colectare în comerțul intracomunitar.

9. O revizuire ambițioasă a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor.

10. O revizuire a cadrului mediatic audiovizual.

11. O analiză a rolului pe piață al platformelor online (motoarele de căutare, mijloacele de comunicare sociale, magazinele de aplicații etc.) plus combaterea conținutului ilegal de pe internet.

12. Consolidarea încrederii în serviciile digitale și în mod special în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

13. Parteneriat cu sectorul industrial privind securitatea cibernetică în domeniul tehnologiilor.

Un studiu efectuat de Comisia Europeană dezvăluie faptul că 72% din utilizatorii de internet din Europa consideră că li se cer multe date personale. Vorbind despre Piața unică digitală, Comisia Europeană a propus două inițiative care se referă chiar la prelucrarea datelor cu caracter personal și la securitatea online. Puteți să-mi spuneți ce înseamnă aceste inițiative – pe înțelesul cititorilor care nu sunt familiarizați cu termenii europeni și ce impact are, practic, implementarea acestei piețe digitale unice? Este un lucru bun sau dimpotrivă? (în raport cu situația de astăzi, din România, în ceea ce privește protecția datelor personale & securitatea online)

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet-APTI: Piața digitală unică se referă la obiectivul Comisiei Europene de a avea aceleași reguli și avantaje pentru toate serviciile digitale din cadrul Uniunii Europene. Mai practic, ar însemna ca un utilizator din România să poată să acceseze un serviciu online în aceleași condiții ca și cel din Marea Britanie. Sau să cumpere de la un magazin online din Germania în aceleași condiții ca și cele din România. Pentru afaceri și antreprenori, aceasta ar însemna că nu mai există reguli naționale diferite de la un stat la altul, și deci îndeplinirea condițiilor (dacă există vreunele…) dintr-un stat membru al Uniunii Europene ar deschide poarta către toți clienții din Uniunea Europeană. Inițiativele sunt zonele în care Comisia își propune să acționeze pentru ca acest principiu descris mai sus să devină realitate.
La nivel macro, acest principiu arată bine – inclusiv în domeniul protecției datelor sau a securității online. Doar că diavolul stă în detalii și, dincolo de datele frumoase, vedem că în realitate nivelul de implementare este cel care poate să transforme o idee bună într-un cadru normativ care poate merge de la o extremă la alta: de la birocratic la foarte lejer. De exemplu, în domeniul protecției datelor am asistat la o implementare a principiului – caută țara cu cel mai ușor regim de implementare (ca o extensie a „forum shopping” – https://www.law.cornell.edu/wex/forum_shopping).
Comisia vrea să rezolve această problemă printr-un cadru de reglementare unitar (deci un Regulament și nu Directivă). Dar opinia noastră este că ar trebui să pună mai mare accent pe modul de aplicare unitar și nu doar pe fondul problemei.

Cum vedeți piața digitală din România comparativ cu alte pieţe digitale din ţările europene?

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet-APTI: Cred că piața digitală este proporțională cu piața accesului la Internet, dar și cu educația și nivelul de trai – deci din acest motiv nu cred că trebuie să ne așteptăm la schimbări spectaculoase. Pe de altă parte, aceasta reprezintă o oportunitate reală pentru cei care văd că este foarte mult loc de creștere a nivelului de servicii și produse digitale oferite fie în România, fie la nivelul întregii UE.

14. O inițiativă europeană privind libera circulație a datelor și cloud computing-ul la nivel european.

15. Standarde și interoperabilitate în domenii esențiale – e-sănătatea, planificarea transportului sau energia (contorizare inteligentă).

16. O societate digitală favorabilă incluziunii, în care cetățenii au competențele potrivite pentru a profita de oportunitățile oferite de internet și a-­și spori șansele de a obține un loc de muncă.

sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
sursa: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/digital_single_market_factsheet_final_20150504.pdf
Un studiu al Comisiei Europene despre piața digitală unică arată că 39% dintre români nu au utilizat niciodată internetul (media UE fiind 18%), 20% știu să trimită e-mail-uri, să folosească unelte de editare, față de media europeană de 59%; iar una dintre cele 16 inițiative propuse de Comisia Europeană pentru o piață digitală unică se referă la capabilitățile digitale, mai exact, la susținerea unei societăți digitale. Credeți că va schimba piața digitală unică aceste aspecte în România? Cât de importante sunt competențele digitale astăzi?

Claudia Pătraşcu, Communication Manager SwissPlan.Biz: Intenția Comisiei Europene de a stimula dezvoltarea competențelor digitale pentru a facilita accesul la educație, la piața muncii și, în general, condiții mai bune de trai este lăudabilă, dar de la deziderat până la înfăptuire este un pas mare. Desigur, competențele digitale sunt esențiale astăzi pentru dezvoltarea personală și afirmarea profesională a oricărui cetățean și, în special, a tinerilor, iar efectele sunt vizibile de la o generație la alta, însă, până să resimțim un impact pozitiv semnificativ la nivelul întregii societăți și îndeosebi în clasele defavorizate, până să se producă reale schimbări în mentalitate, trebuie să vedem și măsuri coerente și bine implementate inclusiv la nivel național. Or, la noi, din păcate,încă există școli (în special în mediul rural) lipsite de un grad minim de igienă și confort: ba se prăbușește acoperisul, ba nu există canalizare, copiii stau în frig etc. și, paradoxal, fiecare început de an le găsește în aceeași stare deplorabilă; în astfel de condiții, accesul la lumea digitală rămâne aproape de domeniul SF. Soluțiile nu le vom vedea peste noapte, desigur, dar alinierea la standardele și normele UE ar trebui, poate, să se realizeze bidirecțional: pe de o parte, un efort colectiv susținut din partea autorităților și a societății civile din România pentru depășirea diferențelor majore în ceea ce privește dotările și educarea publicului, iar pe de altă parte, o abordare mai realistă a strategiilor de dezvoltare regională din partea organismelor UE la nivelul țărilor vizate – de exemplu, prin reducerea birocrației în accesarea fondurilor europene.

info-CE6-obstacles

Proiectul Piața Unică Digitală se va afla pe ordinea de zi a reuniunii Parlamentului European din 25-26 iunie 2016. Rămâne de văzut cum se va implementa practic și ce efecte va produce în România.

Voi ce părere aveți despre Piața Unică Digitală? 

Vă aștept comentariile, iar dacă v-a plăcut materialul, vă invit să-l distribuiți mai departe.

Acest articol a fost citit de 1009 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge