O zi în Bulgaria – Cap Kaliakra

Cand socoteala de acasa… nu se potriveste, urmeaza trei zile nebune. Ziceam eu pe la inceputul anului ca imi doresc ca 2014 sa fie anul calatoriilor. Insa, in ultimele trei zile am mers pe jos atat de mult incat, de data asta, nu-mi mai doresc decat trei zile libere pentru somn. Sase adulti, trei copii si trei zile nebune. Abia asteptam sa ajung la mare ca sa… ma odihnesc, dar uite ca n-am avut parte. Eu aveam un fix cu Vama Veche si Sandalandala (despre care am auzit numai lucruri faine!), dar nimeni n-a vrut acolo;  asa se intampla cand pleci in gasca, esti in minoritate…

De cativa ani mi-am dorit sa vad Cap Kaliakra si n-am reusit decat abia acum, cand ne-am rezervat o zi intreaga pentru Bulgaria. Dimineata am revazut Balcicul (a treia oara nu ma mai duc, clar!), iar dupa amiaza am pastrat-o pentru Cap Kaliakra. Am sperat sa nu fie prea multa lume ca sa pot fotografia in voie fara riscul de a-mi aparea diversi in cadru, dar nici asta n-a fost posibil. Lumea a profitat de zilele libere si… buluc in Bulgaria.

La Cap Kaliakra, intrarea e 10 lei de persoana. Chiar daca vii cu masina, autocarul ori pe jos. Cetatea a fost ocupata de greci, apoi de romani, apoi cucerita si distrusa de turci in secolul al XV-lea. In ciuda legendei faimoase (se spune ca, in momentul invaziei otomane, 40 de fecioare s-au aruncat de pe stanci în mare, pentru a nu cadea prada turcilor), Cap Kaliakra nu m-a dat pe spate. Si nici macar vremea n-a tinut cu noi.

O fasie lunga de pamant (aproximativ 2 km) inconjurata de mare, ruine (bai romane, locuinte), o poarta, un muzeu, o cruce. Poarta de intrare in cetate ar fi, poate, singura care ti-ar atrage atentia. Din loc in loc, panouri de avertizare – Atentie! Pericol! (stanci abrupte de 70 metri) si panouri informative cu speciile de pasari si pesti (zona facand parte dintr-o rezervatie naturala – de la Durankulak). Stancile au o culoare caramizie, datorita oxizilor de fier. Mai gasesti aici si un muzeu (situat intr-o pestera; nu se plateste taxa de intrare, ci doar pentru fotografiat/filmat), dar si un restaurant (chiar vizavi de muzeu). In varful capului Kaliakra  se afla o capela mica si o cruce.

mai multe fotografii de la Cap Kaliakra, aici: http://irina.bartolomeu.ro/fotografie/?works=cap-kaliakra 

Maine va povestesc cum a fost la ferma de scoici de la Dalboka si de ce se potriveste de minune proverbul… „la pomul laudat sa nu te duci cu sacul”.

Acest articol a fost citit de 1313 ori

Post Author: Irina Bartolomeu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CommentLuv badge